Ambrozie Țurcanu, consultant Fonduri Europene: Doar pentru că s-a prelungit PNRR-ul sau se prelungește cu încă 18 luni, toți banii din PNRR, cei 23 de miliarde, vor fi accesați de România

• România încasează1,3 mld. € pentru cererea de plată nr. 3/PNRR.
• Suma de 622 mil.€ este aferentă componentei de grant.
• 657 milioane de euro este aferentă componentei de împrumut.
• Guvernul încearcă deblocarea integrală a cererii de plată nr.3.
• Pentru cererea de plată nr. 3, 869 mil. euro sunt suspendate.
• România are la dispoziţie 6 luni pentru implementarea măsurilor.
• Termenul limită de implementare este 28 noiembrie 2025.
• MIPE: Suma încasată de România ajunge la 10,74 miliarde euro.
• România are la dispoziție 80 de miliarde de euro până în 2029.
• Rata de absorbție este de 6,11% la început de 2025.
• T1/2025: Sumele primite de la UE sunt de 496 mil. lei, un dezastru.
• T1/2025: Sumele aferente PNRR sunt de 1,9 mld. lei, un dezastru.

Vot final în Parlamentul European: România obține timp pentru salvarea proiectelor din PNRR: 421 de voturi pentru din 656 de voturi înregistrate.

Raportul cu privire la implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență e adoptat, spune Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European.

Am reușit să obținem sprijinul Parlamentului European pentru:
1.Prelungirea cu 18 luni a proiectelor mature;
2.Posibilitatea ca proiectele nefinalizate să fie finanțate prin alte fonduri UE;
3.O alocare de 10% pentru educație și 2% pentru cultură.

Ce spune Ambrozie Țurcanu, consultant Fonduri Europene?

„Până a vorbi despre prelungire, trebuie să mai știm că și Comisia Europeană trebuie să aprobe această prelungire și solicitările Parlamentului European. Votul din Parlamentul European este, cu siguranță, un factor care va determina Comisia să ia o decizie favorabilă, sperăm noi în acest sens, fiindcă nu este prima dată când Comisia Europeană spune „nu, nu se poate” și după ce Parlamentul o convinge, ia decizii diferite de retorica anterioră. Și PNRR-ul cred că va fi în aceeași situație.

Asta nu înseamnă că dacă s-a prelungit PNRR-ul sau se prelungește cu încă 18 luni, toți banii din PNRR, cei 23 de miliarde, vor fi accesați de România. Nu, în continuare foarte mulți bani vor fi pierduți, fiindcă sunt proiecte care nu au reușit să fie lansate. Iar această prelungire vizează mai degrabă proiectele mature. Și aceste proiecte mature sunt cele deja în implementare, care au contractele semnate cu furnizorii, care au deja o etapă de implementare. Ori sunt la început, dar cu contracte semnate, ori sunt deja la mijlocul implementării sau pe final și au nevoie de încă puțin timp ca să fie finalizate. Vorbim de cămine studențești, spitale, școli, drumuri care sunt finanțate prin PNRR și care, realmente, nu puteau fi finalizate până în august 2026.

Comisia vrea, cu siguranță, să fie redus deficitul bugetar și crescute veniturile la bugetul de stat, să crească colectarea de TVA în special, fiindcă suntem pe ultimul loc în Uniunea Română la procentul de colectare. Acestea, pare că și lucrurile astea vin și urmează să fie definitivate în săptămânile ce urmează după ce se instaurează noul guvern. Aproape negocierile au luat sfârșit. Mâine ar trebui să știm cine e prim-ministru și să înceapă formarea guvernului.

Suntem pe un drum bun. Această reducere și măsurile fiscale sunt menite pentru a crește încrederea investitorilor față de România, fiindcă reducerea deficitului înseamnă stabilitate, înseamnă economie controlată, o economie care nu merge în haos, merge în creștere, e o creștere sustenabilă, nu ne împrumutăm mai mult decât putem să ducem și ne dezvoltăm pe măsură. Iar PNRR-ul va ajuta acest lucru. Banii din PNRR, investițiile care se fac din PNRR și cu câtă România va accesa mai multe finanțări din PNRR, cu atât vom putea dezvolta economia mai mult și echilibra un pic cheltuielile bugetare cu veniturile”, spune el.