Allianz Trade: PIB-ul României creşte cu 3,1% în 2025. Mihai Chipirliu, CFA – Risk Director, Allianz Trade: Vedem că se iau anumite măsuri pentru redesarea acestui deficit, dar sigur trebuie făcut mai mult”

• PIB-ul României creşte cu 3,1% în 2025 şi cu 3,6% în 2026, dar situaţia finanţelor publice va continua să se deterioreze, arată o analiză a riscului de ţară a Allianz Trade.
• Allianz Trade: Indicatorii Băncii Mondiale arată un mediu de afaceri favorabil în România.
• Mihai Chipirliu: Dezechilibrele macroeconomice rămân un motiv de îngrijorare.

PIB-ul României creşte cu 3,1% în 2025 şi cu 3,6% în 2026, dar situaţia finanţelor publice va continua să se deterioreze, arată o analiză a riscului de ţară a Allianz Trade.
Deficitul estimat rămâne peste 5% din PIB în perioada 2024-2026 şi datoria publică rămâne peste 50% din PIB. Și finanţele externe sunt un alt motiv de îngrijorare pentru economia României în perioada următoare.
Deficitul de cont curent, adică diferenţa dintre ce importă şi ce exportă România, s-a accentuat constant. Ajunge la 9,3% din PIB în 2022, rămâne ridicat şi în 2023-2024, la peste 7%.
Doar 30% din acest deficit a fost acoperit de investiţii străine directe, față de procentul de 75% considerat acceptat. În 2016, 168% din deficit era acoperit de astfel de investiții străine.
Pentru 2025-2026, analiştii estimează că exporturile şi importurile vor creşte într-un ritm similar și vor menține deficitul de cont curent la peste 6% din PIB.

Ce spune Mihai Chipirliu, CFA – Risk Director, Allianz Trade?

„Deși estimările par un pic mai optimiste decât estimările guvernului de 2,5% pe care s-a clădit bugetul pentru 2025, ele sunt aferente unui scenariu de bază în care instabilitatea politică nu se apotizează și riscul politic nu se permanentizează. 

Acestea fiind spuse ca bază, pe ce ne bazăm? Sustin în principal investițiile publice reziliente, o anumită redresare a consumului printr-o ușoară creștere a venitorilor disponibile, ale populației în general, în condițiile unui șomaj relativ mic, atât istoric, dar și versus alte țări din zona. Nu în ultimul rând, o anumită relaxare a politicii monetare, mai ales în a doua parte a anului, în condițiile în care efectul creșterii dobânzilor din trecut a fost cumva absorbit și a scăzut acest efect negativ.

 Iar de la Banca Națională (n.r. BNR) ne așteptăm la o ușoară scădere a dobânzilor,  dar probabil începând din a doua parte a anului. Toate acestea în condițiile menținerii stabilității cursului valutar pe un euro.” spunr Mihai Chipirliu pentru Aleph Business.

Ce decizii trebuie luate la nivel de guvernare astfel încat să ne reechilibrăm economia?

„Vedem că se iau anumite măsuri pentru redesarea acestui deficit, dar sigur trebuie făcut mai mult. Pentru că atât deficitul bugetar, cât și deficitul de cont curent rămân motivă de îngrijoare. Ca și soluții? Pare simplu: Reducerea cheltuielor publice, creșterea veniturilor statului, fie prin creștere de taxe, fie printr-o mai bună încasare a TVA-ului, reducerea stimulentelor fiscale pro-ciclice care au contribuit la dublarea deficitului bugetar din 2019 când era la puțin peste 4% la peste 8% în 2024. 

Nu este însă deloc simplu! Dacă ținem cont și de riscul apariției unor conflicte sociale pe fondul unui context geopolitic complicat și a unor alegeri pe care le mai avem de trecut în mai, măsurile trebuie luate gradual însă constant și ferm dar pentru asta  avem nevoie și de stabilitate politică.” încheie Mihai Chipirliu.