Allianz Trade: Economia României va creşte cu 3,1% în 2025 şi cu 3,6% în 2026, susţinută de investiţiile publice, redresarea consumului şi relaxarea politicii monetare

• Economia României va crește cu 3,1% în 2025 și 3,6% în 2026, dar deficitul bugetar va rămâne peste 5% din PIB, iar datoria publică va depăși 50%, potrivit unei analize Allianz Trade.
• Diferența dintre importuri și exporturi rămâne ridicată, iar investițiile străine directe acoperă sub 50% din acest deficit, ceea ce crește nevoia de finanțare externă.
• România are un climat de afaceri favorabil, cu puncte forte în libertatea comercială și investițională, dar corupția și lipsa de integritate guvernamentală rămân probleme care afectează încrederea investitorilor.

Economia României este prognozată să crească cu 3,1% în 2025 și cu 3,6% în 2026. Cu toate acestea, situația finanțelor publice continuă să fie problematică, iar deficitul bugetar rămâne peste 5% din PIB între 2024 și 2026. În același timp, datoria publică va depăși 50% din PIB, conform unei analize Allianz Trade.

În perioada 2022-2023, deficitul bugetar se menține ridicat, peste 6% din PIB, din cauza scăderii veniturilor fiscale și a creșterii cheltuielilor guvernamentale ca răspuns la criza economică generată de războiul din Ucraina.

Deși sunt planificate măsuri de consolidare fiscală, acestea nu sunt suficiente pentru a aduce deficitul sub pragul de 5%. În plus, datoria publică, care este de 35% din PIB în 2019, crește la 49% în 2023 și va continua să urce.

Ce spune Mihai Chipirliu, CFA, Risk Director, Allianz Trade?

„La nivel micro, companiile locale se confruntă cu o presiune din cauza costului ridicat al creditului și a încetinirii consumului intern, în timp ce exporturile nu reușesc să compenseze acest declin. În acest context, nu este surprinzător faptul că numărul insolvențelor a crescut semnificativ anul trecut, cu aproape +10%, ca o consecință firească a degradării indicatorilor financiari, în special a lichidității. Sectoarele cele mai expuse rămân construcțiile, în special segmentul rezidențial, și comerțul cu ridicata și amănuntul, unde scăderea marjelor de profit, constrângerile legate de cash flow și întârzierile la plată pun o presiune majoră pe stabilitatea firmelor”, spune el

„În pofida acestor provocări, problemele actuale sunt încă gestionabile, cu condiția implementării unor măsuri de reducere a deficitului bugetar și a unor efecte de bază favorabile, precum un an agricol bun. Însă, un posibil downgrade al ratingului de țară în trimestrul al doilea, legat și de rezultatele alegerilor din mai, ar putea avea un impact mult mai sever asupra costului finanțării și al dobânzilor, amplificând riscurile economice pentru România”, adaugă el.

Deficitul de cont curent rămâne ridicat, iar investițiile străine directe sunt insuficiente

Un alt factor de îngrijorare pentru economia României este deficitul de cont curent, care ajunge la 9,3% din PIB în 2022 și se menține ridicat, peste 7%, în 2023-2024.

Această diferență dintre importuri și exporturi nu este acoperită într-o proporție satisfăcătoare de investițiile străine directe (ISD), care în 2023 acoperă doar 30% din deficit, mult sub pragul de 75% considerat sustenabil.

Comparativ, în 2016, ISD acoperă 168% din deficitul de cont curent, ceea ce arată o scădere dramatică a încrederii investitorilor străini.

Pentru 2025-2026, se estimează că exporturile și importurile vor crește într-un ritm similar și vor menține deficitul de cont curent peste 6% din PIB.

În același timp, fluxurile de capital către piețele emergente rămân scăzute, ceea ce limitează capacitatea României de a atrage finanțare externă.

Care sunt riscurile financiare?

Deși rezervele valutare ale Băncii Naționale a României își revin după minimele din 2022 și ating 70 miliarde dolari în august 2024 (echivalentul a cinci luni de importuri), ele nu sunt suficiente pentru a acoperi integral plățile datoriei externe scadente în următoarele 12 luni.

Pragul considerat de confort este de 125%, ceea ce înseamnă că România rămâne vulnerabilă la șocuri financiare externe.

Combinarea deficitului fiscal ridicat cu un deficit de cont curent nesustenabil crește nevoia de finanțare externă a României, ceea ce poate duce la dificultăți în atragerea de capital sau la costuri mai mari pentru împrumuturi.

Ce urmează pentru mediul de afaceri?

În ciuda problemelor macroeconomice, România rămâne un mediu de afaceri favorabil, deși există vulnerabilități.

Indicatorii Worldwide Governance Indicators ai Băncii Mondiale sugerează că reglementările și cadrul juridic sunt relativ prietenoase cu mediul de afaceri, însă corupția rămâne o problemă persistentă.

Conform Indexului Libertății Economice 2024 al Heritage Foundation, România ocupă locul 51 din peste 180 de economii și are puncte forte în drepturile de proprietate, libertatea comercială și libertatea investițiilor.

Totuși, integritatea guvernamentală și libertatea financiară sunt puncte slabe care afectează climatul investițional.