• În 2024, retailerii anunțau deflație.
  • INS: Alimentele se scumpesc cu 4,54% în ultimul an.
  • INS: Lună la lună, prețurile cresc cu 1%.
  • Unele produse au scumpiri de până la 10%.
  • 5 alimente au scumpiri mai mici: făină, mălai, unt, cartofi și zahăr.
  • Un coș de cumpărături săptămânale ajunge la 600 de lei.
  • Consumatorii renunță la răsfățuri, cumpără doar strictul necesar.
  • În 2023, consumul privat crește cu 9%.

Anul trecut, retailerii vorbeau despre deflație și scăderi de prețuri. Acum, realitatea e alta. Majoritatea alimentelor se scumpesc din nou, cu ritmuri între 2% și 10%.

În medie, prețul alimentelor crește cu 4,54% față de anul trecut, conform INS. Lună de lună, creșterea este de 1%. Un coș de cumpărături săptămânale ajunge la 600 de lei, iar românii își schimbă obiceiurile. Caută promoții, renunță la produse mai scumpe și cumpără doar strictul necesar.

Ce urmează? Vor continua scumpirile sau avem șanse să vedem prețuri mai mici?

Titlurile zilei

UE pregătește o amendă de 1 mld.$ pentru platforma X
OPEC+ crește producția de petrol pentru luna mai
China impune un tarif vamal de 34% pentru produsele din SUA
Giganții auto rezistă cu brio tarifelor masive „Trumpiste”
Cei mai bogați 500 de oameni din lume pierd 208 mld.$ într-o singură zi
TRUMP PUNE TAXE, BURSELE TAXEAZĂ. PIERDERI ISTORICE PE BURSĂ

Ce spune Cristian Hostiuc, director-editorial, Ziarul Financiar, pentru Aleph Business?

În urmă cu un an, retailerii vorbeau despre deflație. Ce s-a schimbat între timp?

„Nu știu dacă neapărat vorbeau de deflație. S-a schimbat… De fapt, nu s-a schimbat nimic. Noi vom avea… toată omenirea va avea inflație. Ideea este să ai o inflație cât mai mică. Creșterile de prețuri vor exista, sau există, de când în lumea. Câteodată ai o cerere mai mare pentru produs, câteodată nu plătești o materie primă pentru un alt produs, câteodată retailerii, în cazul nostru, forțează un anumit produs, inflație va fi tot timpul. Nu e asta problema. Problema e ca această creștere să fie cât mai mică.

Dacă tu ai o creștere de 2% sau 3%, primită în Europa, pe mediu, an la an, sau în cazul României, 5%, aici nu e niciun fel problemă. Bineînțeles, că asta este o medie ponderată. Sunt anumite produse care au creșteri de 20%, 30%, 40%, la un moment dat văzusem uleiul, sau anul trecut au crescut foarte mult biletele de avion. Se întâmplă. Dar inflația este, până la urmă, și un motor de creștere economică. Cel mai bun exemplu este Japonia. Ani pe zile, decenii în treci, trei decenii, Japonia s-a chinuit, să aibă inflație. Și de-abia în ultimii ani a reușit acest lucru”, spune Fini.

INS spune că alimentele s-au scumpit cu 4,54% în ultimul an, iar lună de lună creșterea e de 1%. Ce înseamnă asta, concret, pentru un român cu venit mediu?

„Nimic. 5%, o creștere într-un an de zile, pe mediu, nu înseamnă nimic. E ca și cum ai vedea. Să știi că la noi alimentele au crescut puțin, pentru că este cerere foarte mare, au crescut foarte multe serviciile. Când te duci la frizer, când te duci la coafor, când îți schimbi mașina sau chiar și la prețurile mașinilor avem creștere substanțială, sau la chirii, sau la prețul apartamentelor. Dar, per mediu, 5% nu înseamnă nimic. Ideea în economie, nu este să ții prețurile jos. Tu, ca producător sau ca retailer, sau pe ce parte a lanțului logistic te afli, ideea este să poți să mărești tot timpul prețurile. Ăsta este capitalismul”, adaugă Fini.