Alexandru Georgescu, expert în relații internaționale: Uniunea Europeană trebuie să își definească o strategie clară pentru a face față acestor provocări și pentru a proteja industriile esențiale și să se asigure că poate menține capacitățile de producție și aprovizionare în viitor

• Trump anunță tarife vamale de 30% pentru importurile din Mexic și UE.
• Noua taxă este valabilă din 1 august, spune președintele SUA.
• Scrisorile sunt trimise sâmbătă de Trump reprezentanților celor 2 țări.

Președintele SUA anunță tarife vamale de 30% pentru importurile din Mexic și UE, din 1 august. Ambele tarife sunt mai mari decât cele anunțate în aprilie. Atunci, Trump spunea că Mexicul va avea un tarif de 25%, iar UE de 20 de procente.

Trump spune Mexicului că dacă vor crește tariful asupra bunurilor americane, SUA va adaugă valoarea respectivă la taxa de 30% deja anunțată.

Președintele SUA spune că rata de 30% este „separată de toate tarifele sectoriale”, ceea ce indică faptul că taxele de 50% pentru importurile de oțel și aluminiu și un tarif de 25% pentru importurile de automobile rămân valabile.

Ursula fon der Leyen anunță că UE va extinde perioada de aplicare a contramăsurilor legate de tarife până la 1 august, pentru a continua negocierile, potrivit Bloomberg.

Ce spune Alexandru Georgescu, expert în relații internaționale?

„Prima chestiune este că, în contextul globalizării, multe industrii ar putea fi afectate de majorări semnificative ale prețurilor din cauza tarifelor impuse. S-a vorbit mult despre exporturile agricole cu valoare adăugată ridicată din Franța către SUA, dar să nu uităm că există și posibilitatea ca aceste efecte să fie resimțite la nivelul piețelor globale, pe măsură ce se reorientează fluxurile comerciale din industria agricolă. Industria autoturismelor, cea mai mare componentă a comerțului global ca valoare, ar putea experimenta nu doar o creștere a prețului produsului final din cauza tarifelor, dar și o creștere generalizată a prețurilor la produse care traversează granițele, mai ales din Mexic sau SUA. Aceste produse sunt supuse unor taxe vamale dacă nu sunt scutite de acestea, ceea ce ar putea duce la creșterea costurilor. Așadar, ar putea să asistăm la o creștere tarifară de 30% în cazul aceluiași produs global.

Este posibil ca Donald Trump să se răzgândească până pe 1 august. Această mișcare pare, mai degrabă, o tactică de presiune pentru a obține concesii finale în negocierile care au loc acum. El a urmărit, probabil, concesii din partea europenilor, mai ales pe partea de agricultură. A dorit să deschidă piața europeană pentru produsele agricole și de origine animală americane, care, de regulă, nu respectă standardele europene privind organismele modificate genetic sau utilizarea antibioticelor. Aceste aspecte au fost o preocupare constantă în discuțiile recente. Dacă Trump continuă cu ideea că taxa pe valoare adăugată a europenilor este protecționistă, clar nu se vor face progrese semnificative în negocieri.

Pe de o parte, Trump ar dori să creeze haos și incertitudine pentru a atrage mari producători să se stabilească în SUA, pentru a alimenta piața americană. Pe de altă parte, dacă tarifele vor rămâne sau se vor stabiliza, aceasta ar putea fi ultima mișcare a lui Trump pentru a îmbunătăți termenii unui acord deja aflat în negociere.

Este evident că există deja un război comercial în desfășurare. Dacă europenii vor risca escaladarea conflictului, așa cum a spus Macron, vor pune taxe mari pe industria de tehnologie americană. Aceasta reprezintă un avantaj competitiv major în zona de servicii, unde Uniunea Europeană are un deficit față de SUA. De asemenea, Uniunea Europeană ar putea limita investițiile americane în start-up-urile europene, ceea ce ar afecta economia europeană, mai ales în contextul competiției globale cu China.

În ceea ce privește impactul asupra economiei românești, nu depindem în mod direct de exporturile către Statele Unite, dar suntem expuși la efectele disputei comerciale dintre SUA și UE. Economia românească este deja foarte internaționalizată, iar tarifele impuse și incertitudinea pot afecta investițiile și planificările financiare ale firmelor. Incertitudinea creează probleme, deoarece firmele amână investițiile și nu trimit dividende investitorilor din cauza riscurilor percepute.

Marea problemă pentru Uniunea Europeană și pentru România o reprezintă industriile strategice, cum ar fi metalurgia și producția de oțel și aluminiu. Aceste industrii sunt esențiale pentru capacitatea pe termen lung de producție și aprovizionare militară, mai ales în contextul unor posibile conflicte. Dacă aceste industrii se contractează, Uniunea Europeană ar putea avea dificultăți în a răspunde cerințelor de apărare, mai ales în fața unei posibile crize.

Uniunea Europeană trebuie să își definească o strategie clară pentru a face față acestor provocări și pentru a proteja industriile esențiale, asigurându-se că poate menține capacitățile de producție și aprovizionare în viitor”, spune el.