Alex Milcev, partener, EY România: Deficitul bugetar este probabil cel mai important indicator, pentru că el reflectă capacitatea statului de a-și onora obligațiile

• România intră în evaluarea S&P cu un deficit bugetar în scădere, la 2,89% din PIB după primele opt luni, dar cu dobânzi în creștere și cu datoria publică estimată să ajungă la 64,5% din PIB în 2028.
• Alex Milcev spune că deficitul rămâne unul dintre cei mai importanți indicatori pentru rating, pentru că arată capacitatea statului de a-și onora obligațiile, în timp ce riscul politic contează mai ales prin impactul asupra deciziilor economice.
• Pentru îmbunătățirea perspectivei, România trebuie să continue reducerea deficitului, să stabilizeze datoria, să revină la creștere economică și să reducă incertitudinea politică.

S&P testează credibilitatea României. Agenția de rating evaluează astăzi, 2 octombrie, calificativul suveran al țării, într-un moment în care deficitul bugetar scade, dar datoria publică și costurile cu dobânzile continuă să crească. România are în prezent ratingul BBB-/A-3, cu perspectivă negativă, ultima treaptă din categoria investment grade.

Alex Milcev, partener și lider al departamentului de asistență fiscală și juridică din EY România, spune că factorii economici și bugetari cântăresc decisiv în astfel de evaluări. În același timp, blocajul politic poate intra în calcul prin efectul pe care îl are asupra capacității statului de a continua consolidarea fiscală.

Deficitul susține argumentul României

După primele opt luni din 2026, deficitul bugetar ajunge la 2,89% din PIB, față de 4,5% în perioada similară a anului precedent. Veniturile cresc cu 11,4%, iar cheltuielile cu 4,2%. În același timp, cheltuielile cu dobânzile urcă la 42,05 miliarde de lei, cu 26,7% peste nivelul din aceeași perioadă din 2025.

Reducerea deficitului este văzută de Milcev drept unul dintre principalele argumente în favoarea menținerii credibilității fiscale.

„Probabil e cel mai important indicator, pentru că el reflectă capacitatea statului de a-și onora obligațiile.”

Ratingul este susținut de îmbunătățirea traiectoriei deficitului, dar S&P avertizează în evaluarea precedentă că o abatere semnificativă de la procesul de consolidare poate pune calificativul sub presiune.

Datoria menține presiunea asupra ratingului

Deficitul mai mic nu elimină problema datoriei. Agenția Fitch estimează că datoria publică poate ajunge la 64,5% din PIB în 2028, de la 59,3% la finalul lui 2025. Ajustarea fiscală suplimentară necesară pentru stabilizarea datoriei este estimată la aproximativ 1,5% din PIB.

Milcev atrage atenția că retrogradările din alte economii nu apar dintr-un singur factor, însă problemele economice și bugetare formează elementul comun.

„Deci există precedente recente.” spune acesta

El indică exemple precum Grecia, Ungaria, Brazilia și Columbia pentru a arăta că trecerea sub investment grade reprezintă un scenariu pe care agențiile îl aplică atunci când dezechilibrele devin suficient de mari. Aceasta este comparația formulată de Milcev, nu o concluzie că România urmează același traseu.

Investițiile străine amplifică vulnerabilitatea

Un alt indicator urmărit este fluxul investițiilor străine directe. Potrivit cifrelor prezentate în material, România atrage 1,127 miliarde de euro în primele șapte luni din 2026, față de 4,9 miliarde de euro în perioada similară din 2025, ceea ce înseamnă o scădere de aproximativ 77%. Deficitul de cont curent ajunge, în același timp, la 16,29 miliarde de euro.

Aceste date apar și în analiza publicată înaintea evaluării S&P, care pune accent pe nevoia de finanțare externă și pe credibilitatea politicii fiscale.

Credibilitatea României este evaluată astfel nu doar prin deficit, ci și prin capacitatea economiei de a atrage capital și de a-și finanța dezechilibrele fără o deteriorare suplimentară a datoriei.

Economia oferă un argument pentru stabilitate

Consolidarea fiscală are loc într-o economie care încetinește. Milcev spune însă că agențiile nu privesc doar performanța unui singur an, ci și perspectivele pentru următorii doi-trei ani.

El indică prognoze care anticipează revenirea la o creștere moderată, de aproximativ 1-2%, în funcție de instituția care realizează estimarea.

„Despre asta vorbim când discutăm despre rating de țară.” spune Milcev

S&P estima în evaluarea anterioară o creștere economică de numai 0,25% în 2026, urmată de o medie de aproximativ 2,5% în perioada 2027-2029. Agenția arăta că o revenire economică poate susține reducerea deficitelor, în timp ce o creștere prea slabă poate îngreuna consolidarea.

Riscul politic intră în evaluarea economică

Milcev spune că experiența altor retrogradări arată că factorul politic poate conta atunci când blocajele afectează politica economică și bugetară. El menționează Brazilia și Columbia drept exemple în care tensiunile politice apar alături de probleme fiscale în justificarea deteriorării ratingului.

România traversează în prezent un blocaj politic după eșecul formării unui nou guvern, iar această situație este urmărită și în contextul evaluării S&P. Reuters notează că incertitudinea politică adaugă presiune asupra percepției de risc, în special prin întrebările pe care le ridică asupra continuității consolidării fiscale.

Riscul politic este luat în calcul în măsura în care influențează implementarea deciziilor economice, nu separat de fundamentele fiscale.

România trebuie să confirme reducerea deficitului

Pentru următoarele evaluări, Milcev indică patru variabile: deficitul, datoria publică, evoluția economiei și stabilitatea politică. Principalul test este dacă reducerea deficitului continuă și demonstrează că ajustarea nu reprezintă doar o evoluție temporară.

El subliniază și faptul că datoria României, deși trece de 60% din PIB, rămâne sub nivelurile de peste 100% întâlnite în mai multe state europene.

S&P menține înaintea deciziei din 2 octombrie ratingul BBB-/A-3 cu perspectivă negativă. În evaluarea precedentă, agenția arată că perspectiva poate reveni la stabilă dacă deficitele fiscal și extern se reduc substanțial și dacă economia revine pe creștere.