Agenţia de rating Moody’s schimbă perspectiva de rating a României de la stabil la negativ

• Moody’s modifică perspectiva României la negativă și menține ratingul Baa3 din cauza riscurilor fiscale și a creșterii datoriei.
• Mediul politic fragmentat şi incert al României va întârzia probabil agenda de consolidare fiscală a noului Guvern.
• Ratingurile internaționale influențează costurile de împrumut ale României, un rating mai slab indică un risc mai mare pentru investitori și costuri mai mari pentru stat.

Agenţia americană Moody’s Ratings modifică perspectiva asupra ratingului Guvernului României de la stabilă la negativă și confirmă în același timp ratingurile pe termen lung la Baa3 și ratingurile pe termen scurt la Prime-3.

Această decizie reflectă riscul unei deteriorări semnificative a puterii fiscale a României în absența unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală.

Care sunt riscurile fiscale?

Se estimează că deficitul fiscal rămâne ridicat la 7,7% din PIB în 2025 și scade treptat ulterior. Acest trend crește datoria publică la 68,5% din PIB până în 2028 și slăbește capacitatea guvernului de a gestiona obligațiile financiare. În lipsa unor îmbunătățiri în politica fiscală, România riscă să aibă un profil de credit mai slab decât alte state cu același rating.

Care sunt factorii de susținere ai Ratingului Baa3?

Ratingul Baa3 al României se bazează pe dimensiunea moderată a economiei, potențialul de creștere și un nivel relativ ridicat de bogăție. Totuși, vulnerabilitatea la riscuri geopolitice, generată de proximitatea față de războiul din Ucraina, limitează perspectivele economice și financiare ale țării.

Ce se întâmplă cu plafoanele de Rating pe termen lung?

Plafoanele pentru datorii în monedă locală și valută străină rămân la A2. Diferența dintre plafon și ratingul suveran reflectă o amprentă moderată a guvernului în economie și predictibilitatea relativ scăzută a acțiunilor guvernamentale.

Ce motivează Moody’s pentru schimbarea perspectivei?

Decizia de a modifica perspectiva reflectă riscul ca măsurile de consolidare fiscală să fie insuficiente și afectează stabilitatea financiară a României.

În scenariul actual, datoria publică crește rapid, de la 48,9% din PIB în 2023 la 62,7% în 2026. Creșterea costurilor de împrumut și a dobânzilor slăbește și mai mult capacitatea guvernului de a gestiona datoria, iar raportul dintre plățile dobânzilor și veniturile guvernamentale depășește 9% până în 2029.

Care sunt măsurile de redresare introduse de Guvern?

Guvernul introduce măsuri precum înghețarea indexării salariilor și pensiilor pentru a reduce deficitul. Totuși, implementarea acestor politici se desfășoară mai lent decât era planificat.

Reducerea deficitului necesită măsuri suplimentare, inclusiv reforma fiscală prevăzută în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cu toate acestea, această reformă întârzie, iar detaliile cu privire la impactul său asupra veniturilor urmează să fie anunțate abia după alegerile prezidențiale din mai 2025.

Care sunt factorii politici și geopolitici?

Un climat politic incert îngreunează implementarea reformelor fiscale, mai ales după alegerile parlamentare și prezidențiale.

În plus, o implicare mai redusă a Statelor Unite în securitatea europeană crește presiunile pentru cheltuieli suplimentare în domeniul apărării și complică și mai mult consolidarea fiscală.

Moody’s confirmă Ratingul Baa3

România își păstrează ratingul Baa3 datorită unei economii cu potențial de creștere și unui nivel relativ ridicat de bogăție. Cu toate acestea, slăbiciunile în domenii precum controlul corupției și eficiența fiscală afectează guvernanța.

Riscul geopolitic rămâne ridicat, dacă luăm în calcul apropierea de Ucraina și potențialele efecte de contagiune din Republica Moldova.

Diminuarea sprijinului SUA pentru securitatea europeană crește instabilitatea regională.

România are un scor ESG de 3, ce indică riscuri sociale și de guvernanță moderate

• Factorii de Mediu: Expunerea la riscuri climatice rămâne redusă, iar dependența de hidrocarburi nu reprezintă un risc major.
• Factorii Sociali: România se confruntă cu probleme demografice, precum îmbătrânirea populației și emigrarea, dar și cu un acces mai redus la servicii esențiale comparativ cu alte țări din regiune.
• Guvernanță: Slăbiciunile în statul de drept și controlul corupției afectează stabilitatea economică și fiscală. Totuși, apartenența la Uniunea Europeană oferă un sprijin instituțional important.