Afectează tarifele piața metalelor? Daniel Voloscsuk, economist, Tavex Aur&Valută: Pe termen lung, e posibil să aibă anumite efecte, dar nu atât de semnificative, pe cum vedem în clipa de față

• Prețul unciei de aur crește astăzi până la 3.167 $ pe uncie.
• Acum, aurul e cotat la 3.124 de dolari pe uncie, -0,5%.
• Prețul unciei de aur crește cu 19% în 2025.
• Uncia de argint e cotată la 33 $ pe unitate, +14% în 2025.

Incertitudine. Sau unul din motivele care alimentează creșterea prețului aurului. Tarifele lui Trump aduc și creșteri, nu doar scăderi.

Prețul unciei de aur atinge astăzi un nou maxim istoric, al 5-lea în ultimele 6 ședințe de tranzacționare. Și crește până la 3.167 de dolari pe uncie. Acum, aurul se tranzacționează la 3.124 de dolari pe uncie, în scădere cu 0,5% astăzi. Aurul are un avans de 19 procente în 2025.

Ce spune Daniel Voloscsuk, economist, Tavex Aur&Valută, pentru Aleph Business?

Cât de mult afectează piața metalelor prețioase, pe termen scurt și lung, aceste tarife noi anunțate de Trump?

„Pe termen scurt, rezultatele se văd deja. Adică, atât pentru aur, cât și pentru argint. Vorbim de niște randamente, în primul trimestru al acestui an, de 19-20%, ceea ce este nevăzut de zeci de ani. Adică, dacă este să luăm randamentul aurului, doar în primul trimestru al fiecărui an din 1971 încoace, de când prețul aurului nu a mai fost legat de dolar, nu a fost fixat, anul 2025 este al doilea cel mai bun an ca randament, primul fiind anul 1980, cu un randament de 55% în doar primele trei luni ale anului.

Cât despre perspectivele pe termen lung, aici depinde foarte mult de cum reacționează toate celelalte țări vizavi de aceste tarife. Vedem că, actualmente, Europa amenință, de asemenea, să impună tarife asupra importurilor în UE, din Statele Unite. China, de asemenea, cel puțin, are o duzină, dacă nu mă înșel, chiar mai multe, companii americane pe, așa, o listă gri, prin care ele vor fi reglamentate mai mult, vor fi supravegheate chiar mai mult decât atât. Și toate aceste conflicte, să spun așa, cauzate de acest război comercial pe care l-a inițiat administrația Trump, pot să ducă la incertitudini mult mai mari pe piețele financiare, care să se transforme sau să se translateze în creșteri mult mai mari ale prețului celor două metale prețioase. Totuși, trebuie să reținem că, în 2018, nu am auzit acest lucru.

În 2018, atât prețul aurului, cât și al argintului, când Trump a impus prima sa serie de tarife, au scăzut. Doar că, la vremea respectivă, rata dobânzii a Rezervei Federale era în creștere. Deci, să zicem că s-a explicat din acest motiv. Astfel că, nu putem să punem, să zic așa, un randament al celor două metale prețioase strict în cârca politicii tarifare. E posibil să cauzeze alte incertitudini la nivel global, în schimb, avem mulți alți factori, cum este cererea Băncilor Centrale, politica monetară a Rezervei Federale, care este, în continuare, un factor foarte important. Vorbim, inclusiv, de cererea de aur din partea investitorilor de retail și pe partea de ETF-uri, cu precădere. Așa că, pe termen lung, e posibil să aibă anumite efecte, dar nu atât de semnificative, pe cum vedem în clipa de față”, spune el.

Despre aluminiu și otel, Trump nu face anunțuri noi. Dar rămâne în vigoare tariful de 25% anunțat de Trump anterior. Cum vezi evoluția celor 2 pe termen lung? Are de suferit cererea celor 2 din cauza acestor tarife?

„Este foarte posibil. Din nou, o să fac referire la prima serie de tarife impuse în 2018, consumul de oțel, în Statele Unite, scăzuse, în 2019, față de 2018, cu undeva la vreo 12%. Asta după ce, în 2018, a crescut cu aproximativ 10% pe o bază anuală. Astfel că, putem vedea, practic, producătorii, întreaga industrie grea a Statelor Unite, industria manufacturieră, industria de transporturi, a avut de suferit, ulterior, din cauza acestor tarife, tocmai, pentru că prețurile crescuseră exagerat de mult. La momentul actual, spre exemplu, la nivel global, există anumite bobine de oțel care sunt tranzacționate ca standard pe burse.

Prețul unei astfel de bobine, pe ton, în Statele Unite, este undeva la 920 de dolari. În China, spre exemplu, aceeași bobină de o tonă costă jumătate, 460 de dolari. Astfel că, dacă prețurile vor continua să crească, ceea ce este destul de probabil, consumul va scădea cel puțin inițial. Ulterior, producția este posibil ca să mai echilibreze un pic din acest deficit, să spun așa. În schimb, acest lucru va avea loc pe o perioadă de câțiva ani buni, pentru că nu este foarte simplu să începi un nou proiect, să obții toate aprobările de la Guvern, ca tu să mergi și să extragi și să rafinezi și să produci oțel, aluminiu sau orice alt metal de care ai nevoie în industria grea a economiei”, adaugă el.