Adrian Negrescu, manager, Frames: „Suntem un pacient grav bolnav — fără tratamentul corect, ajungem pe mâinile FMI” | România intră în șocul energetic global cu inflație de 9%, deficit de 6% și creștere economică de 1% — iar bugetul pentru 2026 a fost construit fără să ia în calcul niciun efect al conflictului din Iran

• Șocul energetic global prinde România nepregătită
• România a început anul cu inflație de peste 9% și deficit peste 6%
• Șocul energetic se transmite direct în economia românească

Trump suspendă atacurile asupra infrastructurii energetice din Iran cu mai puțin de 12 ore înainte de expirarea ultimatumului — Brentul scade imediat cu 10%, de la 110 $ la 100 $/baril, apoi stabilizează la 105 $. România urmărește deznodământul din postura unui pacient deja fragil: inflație peste 9%, deficit fiscal peste 6%, creștere economică de până la 1%. Probabilitatea unei crize macroeconomice în 12 luni este de 45% — și poate depăși 60% dacă petrolul rămâne scump până în vară. Chiar și scenariul optimist înseamnă stagflație.

Ce ar trebui să facă România acum — combate inflația sau protejează creșterea economică?
Ce spune Adrian Negrescu, manager, Frames, pentru Aleph Business?

Negrescu pornește de la rădăcină: reducerea cheltuielilor publice. Argumentul său este că statul român deține companiile energetice cheie — Hidroelectrica, Romgaz, toți producătorii de utilități — și poate interveni administrativ pentru a reduce prețurile de producție. „Dacă îi determinăm să producă mai ieftin, punem la dispoziția economiei resurse mai ieftine”, spune el. Fără această intervenție, creșterile de prețuri la energie și gaze vor genera un val inflaționist suplimentar — mai ales că de la 1 aprilie se liberalizează piața gazelor pentru agenții economici, o măsură care va lovi de la producătorii de covrigi până la industria farmaceutică și chimică.

Mai este bugetul pentru 2026 o construcție realistă în contextul actual?

„E o fotografie de moment”, spune Negrescu fără echivoc — construită înainte de conflict, fără să ia în calcul efectele creșterii prețurilor la gaze și petrol. Se anticipează cel puțin două rectificări bugetare pe parcursul anului. Managerul Frames se așteaptă la venituri mai mici decât proiectate și consideră restructurarea cheltuielilor publice „absolut esențială.” Singura cale de ieșire din criză combină două condiții: încheierea conflictului din Iran și absorbția celor aproape 15 mld. € din fonduri europene propuse în construcția bugetară — banii care, spune el, „reasigură sângele necesar funcționării acestui pacient aflat la terapie intensivă.”

Care este scenariul cel mai negru pentru România și există ceva în mâna noastră?

Scenariul extrem: absența reformelor duce România pe mâinile FMI, care va impune măsuri de austeritate mai dure decât orice ar propune coaliția actuală. Negrescu adaugă un paradox amar — poate că tocmai acest „duș rece” este singurul capabil să spargă blocajul politic în care cercurile de interese mențin actualul status quo. Cifrele sunt clare: România plătește în 2026 aproximativ 60 mld. lei doar în dobânzi — aproape 3% din PIB. „Chiar dacă ne propunem să reducem deficitul la 3% din PIB, cum cer organismele europene, nu putem — pentru că 3% reprezintă doar dobânzile”, concluzionează el. Soluția rămâne fie creșterea veniturilor statului, fie reducerea cheltuielilor — iar clasa politică evită sistematic ambele.