Adrian Negrescu, manager, Frames: Nu e ceva rău neapărat recesiunea. Se mai curăță puțin mediul de afaceri. Avem sute de mii de filme de portofoliu care nu fac altceva decât să intervină pe lanțul economic. Câteodată e bine să te reinventezi în economie și odată la 10 ani să începi să-ți reconsideri portofoliul de produse și servicii

• Măsură: sunt impuse 2 cote de TVA, de 11% și 21%.
• Măsură: sunt majorate accizele la tutun, alcool, carburanți.
• Măsură: introducerea CASS pentru pensii de peste 3.000 de lei.

Ilie Bolojan spune că România transmite un semnal clar prin primul pachet de măsuri, asumat luni, cu o zi înaintea reuniunii miniștrilor de finanțe și economie ai UE. Pachetele doi și trei urmează să completeze aceste măsuri, potrivit lui.

Al doilea pachet este în pregătire și va fi prezentat Parlamentului până la sfârșitul lunii. Ce include? Reforma pensiilor speciale, a companiilor de stat, a administrației locale, accelerarea accesării fondurilor europene, reducerea numărului de membri și a indemnizațiilor din Consiliile de Administrație.

În prezent, deficitul bugetar al României este de 3,4% din PIB, iar până la final de an ar putea depăși 9%. Datoria publică este de 1.100 miliarde lei, adică 58% din PIB. Din cauza situației finanțelor, România riscă să fie retrogradată la categoria „junk“, nerecomandată investitorilor.

Ce spune Adrian Negrescu, manager, Frames?

„După o petrecere bugetară, puțin mahmurii. Mulți dintre noi la terapie intensivă din punct de vedere economic se simte asta în mediul privat din ce în ce mai mult. Gândiți-vă că sunt firme care sunt blocate financiar, se plătesc din ce în ce mai greu facturile în economie, iar multe companii se văd în situația de a tăia în stânga și în dreapta pentru că le-au scăzut foarte foarte mult vânzările. Deci cam toată lumea este mahmură și de fapt cred că e deja bolnavă. Cred că are deja probleme cu ficatul din cauza acestor super stimuli pe care i-a primit anul trecut. Ei, va fi extrem de interesant de văzut ce va face domnul Nazare acolo.

Cum îi va convinge pe cei de la Bruxelles că măsurile din pachetul 1 într-adevăr sunt menite și sunt eficiente în a aduce mai mulți bani la buget. Se estimează undeva la nivel de 10 miliarde de euro încasări în plus la bugetul de stat. Și cred că îi va convinge. Pentru că, de fapt, asta a vrut Comisia Europeană. Sătulă de atâtea promisiuni făcute de politicienii noștri a vrut chestii concrete. Iar chestiile concrete, din păcate, țin de creșterea fiscalității. La nivelul ăsta suntem.

Cred că da. Oricum eram aproape de recesiune. Gândiți-vă că în primele cinci luni ale anului, după datele de la Institutul de Statistică, economia stagna în multe domenii per ansamblu iar în multe sectoare deja suntem pe minus. Sectorul construcțiilor, mai ales zona imobiliară, chiar și sectorul consumului al comerțului cu amănuntul, deja înregistrează scăderi pe fundul scăderii puterii de cumpărări, bineînțeles, și pe fundul creșterii prețurilor. Deci, suntem într-o oarecare… Atârnăm de un fir de ață, ca să zic așa, din punct de vedere economic. Și, din păcate, toate aceste creșteri de taxe, care sunt absolut necesare, sunt ca un rău necesar, pe care trebuie să-l administrăm în momentul de față, să trece prin această perfuzie financiară, pentru a ne face mai bine, sperăm noi, cât mai repede.

Ei, din această perspectivă, toate efectele se vor simți, bineînțeles, într-o posibilă recesiune, undeva din luna octombrie, noiembrie, probabil o vom simți cel mai puternic. Sunt 130.000 de firme, în momentul de față, care sunt în pericol de insolvență, de reorganizarea activității, în așa fel încât să rămână pe linia de plutire. Și, atenție, aceste 130.000 de companii, cele mai multe din domeniul comerțului și a serviciului, angajează undeva la nivel de 500.000 de români.

Și companiile, și firmele s-au pregătit din timp. Marea majoritate a companiilor românești au trecut printr-un proces de reorganizare. În ultimul an, un an și jumătate, așteptându-se la nota de plată după alegeri, toată lumea s-a așteptat să crească TVA sau numai domnul Ciolacu își tatua pe mână că nu va crește. Toată lumea s-a așteptat să crească cursul euro. Inclusiv Comisia Națională de Prognoză scria în ultima estimare din toamnă că va crește în 2025 cursuri peste nivelul de 5 lei.

Adică, oamenii s-au pregătit și au luat măsuri iar, din aceste perspective, efectele s-ar putea să nu fie atât de dure pe cât anticipam. Ce s-a întâmplat în plus față de ce ne așteptam noi este că, din păcate, situația bugetară s-a agravat mai repede decât ne-am fi așteptat. Gândiți-vă că după primele cinci luni, deja aveam un deficit bugetar mai mare decât cel de anul trecut cu 4 miliarde de lei. Adică, în loc să strângem cureaua în primele cinci luni, sub domnul Tánczos Barna, Ministrul de Finanțe, noi, din păcate, am cheltuit chiar mai mult decât am încasat din taxe și impozite. Și de aia am ajuns să luăm aceste măsuri mult mai repede decât în orizontul lunii octombrie-noiembrie, cum se estima inițial.

Dacă aș fi să fac o prognoză, cred că putem vorbi de gheață la mal, să zic așa. Probabil dobânda cheie va îngheța la nivelul actual și se va menține la acest nivel pe tot parcursul anului acesta. Pentru că urmează niște provocări semnificative din perspectiva inflației. Probabil inflația va ajunge la 7,5% am văzut în multe dintre prognoze. Eu cred că mai sus de atât spre 8% undeva în anul octombrie-noiembrie. Pentru că punem gaz pe focul creșterilor de prețuri din toate aceste majorări de accize, de TVA, de costuri care vin inerent în economie. Și de aceea cred că inflația se va duce spre 8%, astfel că nici dobânda cheie probabil nu va scadea. N-are cum să scadă în condițiile în care tu vei avea o inflație de 8% aproape de 3 ori mai mare decât media Europeană pe la 2%.

Adică cam la nivelul ăsta suntem. Probabil dobânzile vor rămâne la acest nivel și mă aștept pe de altă parte ca băncile să crească costurile de administrarea creditelor, a depozitelor având în vedere că li se impune această taxă suplimentară pe cifra de afaceri și din această perspectivă creditele pe care le va lua populația vor fi din ce în ce mai scumpe. Nu mă aștept la foarte multe măsuri dure din partea băncilor pentru că practic și-ar da foc la valiză, ca să zic așa. N-ar mai lua nimeni creditele de la bancă în condițiile în care și așa dobânzile sunt cele mai mari din Europa și o eventuală creștere dobândă o eventuală creștere masivă de costuri bancare s-ar duce într-un îngheț total pe piața bancară care ar afecta puternic economia. Nu cred că băncilor își doresc asta, mai cu seama că nici să fac afaceri cu statul s-ar putea să nu mai poată în condițiile în care sunt și așa arhipline din perspectiva achizițiilor de titluri de stat, sunt cu titlurile de stat peste nivelul potențial, așa că nici acolo nu cred că vor mai face foarte mulți bani.

Dar nu e ceva rău neapărat recesiunea. Adică gândiți-vă că se mai curăță puțin mediul de afaceri. Am avut sute de mii de filme de portofoliu care nu făceau altceva decât să intervină pe lanțurile economice. Câteodată e bine să te reinventezi în economie și odată la 10 ani să începi să-ți reconsideri portofoliul de produse și servicii. Adică e un fel de duș necesar, din punctul meu de vedere. Sperăm să fie o recesiune ușoară, nu în natură. Pentru că, într-adevăr, dacă va fi o recesiune care să se întindă pe mai mult de câteva luni, hai să zicem un an de zile, într-adevăr va crea mari probleme în economie”, spune el.