Adrian Negrescu, manager, Frames: „Inflația coboară spre 5–6%”, dar liberalizarea gazelor din 1 aprilie rămâne risc

• Guvernul vizează împrumuturi externe de 12 mld. € în 2026
• Necesarul de finanțare total depășește 52 mld. €
• România a împrumutat 19 mld. € în 2025

Rata anuală a inflaţiei a coborât timid în decembrie 2025, la 9,7%, după un 9,8% în noiembrie, arata datele INS.
Comparativ cu noiembrie, în ultima lună a anului trecut preţurile de consum CRESC cu 0,22%.
Evoluţia inflaţiei în ultima lună a anului trecut a fost determinată de majorarea cu 11% a preţurilor serviciilor, de 10,5% ale mărfurilor şi de 7,7% ale alimentelor.
Dintre alimente, cele mai mari scumpiri an la an au fost la cacao şi cafea, de 24%, fructe proaspete, de 15%, zahăr şi miere (14%), carne de vită (11%).
La servicii, cele mai mari creşteri au fost la biletele de tren (24%), cele de avion (18%), servicii de igienă şi cosmetică (17%), confecţionat haine şi încălţăminte (15%).
DIntre mărfurile nealimentare, energia electrică este cu 60% mai scumpă faţă de finele lui 2024, iar cea termică cu 18%.

Inflația scade ușor, dar rămâne aproape de 10%: continuă coborârea și în lunile următoare?
Ce spune Adrian Negrescu, manager, Frames, pentru Aleph Business?

El spune că scăderea din decembrie este „un semnal pozitiv”, pentru că luna decembrie are, de regulă, vânzări mari și, în anii anteriori, aducea adesea cele mai rapide scumpiri din an. El subliniază că „anul ăsta nu s-a mai întâmplat chestia asta” și că nu se mai văd „creșterile speculative de prețuri dinainte de Crăciun, de Anul Nou”, lucru care se reflectă în rata inflației. Tot el spune că prețurile alimentelor nu mai cresc la fel de accelerat ca înainte și că acest lucru arată că „și-au epuizat plaja de creștere”. În logica lui, producătorii și comercianții temperează scumpirile pentru că puterea de cumpărare scade și apare riscul ca marfa să rămână nevândută.

Este plauzibil ca inflația să scadă accelerat în a doua jumătate a anului?

Adrian Negrescu spune că există această variantă „măcar din prisma efectului de bază”. El explică faptul că, în a doua parte a anului, nu se mai regăsește în statistică influența scumpirii puternice a energiei din a doua parte a anului trecut și, în consecință, „va coborî inflația spre 5–6%”. Pentru final de an, el indică scenarii în care inflația poate coborî „spre 3–3,5, chiar 4%”, în „cel mai bun scenariu”, pe care îl descrie ca fiind prezentat „cu optimism de Banca Națională”.

Care este riscul major care poate da peste cap scenariile de scădere a inflației în 2026?

Adrian Negrescu spune că un mare semn de întrebare este „liberalizarea pieței de gaze de la 1 aprilie”. El avertizează că, dacă nu este gestionată „așa cum trebuie”, această liberalizare poate aduce „un nou puseu inflaționist” care „ar da peste cap” scenariile pozitive de coborâre a inflației în a doua parte a anului.