Adrian Negrescu, manager Frames: „2026 e anul în care va trebui să luăm niște decizii concrete.”; România intră într-o răscruce economică, cu țintă de deficit 6,4%.

• Anul 2026 devine decisiv pentru economia României
• Statul trebuie să aleagă între taxe mai mari și investiții private
• Politicile publice actuale produc randamente economice reduse

România se apropie de un moment-cheie din punct de vedere economic, iar anul 2026 ar putea deveni o răscruce pentru direcția de dezvoltare a țării. Statul are de ales între continuarea strategiei bazate pe creșterea fiscalității și investiții publice cu randament redus sau orientarea către stimularea mediului privat. Un alt punct sensibil este politica fiscală. Majorarea taxelor și introducerea impozitului progresiv nu vor rezolva problemele structurale ale statului.
“Pentru România, 2026 este un an decisiv din punct de vedere economic. Suntem la o adevărată răscruce de drumuri.”, spune Adrian Negrescu, manager la Frames, după ce atrage atenția, într-o postare publică, asupra riscurilor și oportunităților care stau în fața economiei românești.

Este 2026 un punct de inflexiune sau este doar o ajustare? Ce cost are economic lipsa unei decizii clare acum? Ce spune Adrian Negrescu, manager, Frames, pentru Aleph Business?

El spune că 2026 este anul în care România trebuie să ia decizii concrete, pentru că nu mai există spațiu fiscal și financiar pentru amânări. El spune că statul trebuie să reducă deficitul bugetar la 6,4%, iar asta înseamnă o economie de circa 50 de miliarde de lei, adică aproape 10 miliarde de euro, care trebuie tăiați sau strânși din economie. El spune că România trebuie să aleagă între investiții publice cu randament redus și sprijinirea economiei reale, cea care produce taxe și impozite, și care are nevoie de stimul pentru ca în 2027 să existe o creștere economică semnificativă. El spune că 2026 este un an al restructurării, în care companiile mari își reconsideră afacerile și privesc cu mai multă prudență ce urmează. El spune că o certitudine necesară este ca nivelul fiscal să rămână bătut în cuie, adică să nu mai existe creșteri de taxe. El spune că statul are nevoie de o politică economică coerentă, care să atragă investiții străine și să redea încredere capitalului autohton, care acum stă pe loc, de teama vremurilor tulburi.

Impozitul progresiv rezolvă sau amână problemele bugetare?

Adrian Negrescu spune că impozitul progresiv nu rezolvă problema. El spune că, în anii următori, problemele structurale se accentuează, pentru că 1,6 milioane de oameni ies la pensie. El spune că serviciile publice costă tot mai mult pe măsură ce o țară se dezvoltă, iar trecerea la impozitul progresiv nu schimbă această presiune. El spune că majoritatea angajaților nu câștigă mai mult de 3.500–4.000 de lei și pune întrebarea cui i se aplică, în practică, un impozit progresiv, dacă nu există clase salariale suficient de mari care să justifice schimbarea. El spune că, în acest scenariu, măsura ajunge să fie o creștere de taxe pentru cei care muncesc, inclusiv pentru cei cu două servicii, pentru cei cu activități independente și pentru cei care încearcă să câștige mai mult într-un context cu presiune inflaționistă.

De ce pleacă capitalul străin din România? Cum explicăm diferența între 0,6 mld. euro intrați și 1,12 mld. euro ieșiți?

Adrian Negrescu spune că România pierde atractivitate economică și că investitorii fac un calcul simplu despre unde este mai rentabil să investească. El compară România cu Bulgaria și spune că Bulgaria intră în zona euro și are impozite la jumătate față de România, în timp ce, în România, taxele cresc și rămân impozite precum impozitul pe cifra de afaceri pentru marile companii și taxa pe stâlp. El spune că argumentele vechi, legate de nivelul salarial și de utilități mai ieftine, se erodează. El spune că prețul energiei electrice crește cu 70% și că firmele românești ajung să plătească cel mai scump curent electric din Uniunea Europeană, iar asta descurajează investițiile. În plus, el spune că 2026 poate arăta mai bine decât 2025, pentru că bugetele companiilor sunt mai realiste, iar autoritățile limitează posibilitățile de evaziune fiscală și încearcă să limiteze insolvențele. El spune că până în august România trebuie să atragă 10 miliarde de euro din PNRR, în principal pe proiecte de infrastructură. El spune că taxele locale cresc și pot aduce la buget circa 35 de miliarde de lei în 2026, ceea ce ajută la reducerea deficitului spre 6,4%. El spune că un semn de întrebare este liberalizarea pieței de gaze la 1 aprilie și impactul ei asupra inflației. El spune că IRCC scade la 5,65 și că împrumuturile pot deveni puțin mai ieftine, iar concluzia lui este că 2026 are perspective mai bune și că este momentul să privim partea plină a paharului.