Adrian Negrescu, analist economic: ,,Există o ordonanță a Guvernului care permite autorităților publice să folosească banii europeni”

• Negrescu: Ministerul Energiei a depus fonduri UE în conturile proprii
• Negrescu: Prin această metodă, Ministerul a câștigat 120 mil.€
• Negrescu: Această metodă întârzie fondurile pentru IMM-uri

Adrian Negrescu, analist economic, acuză public Ministerul Energiei că întârzie plățile către firmele care derulează proiecte europene. Acesta spune că fondurile UE au fost transformate în lei și depuse în bancă pentru dobândă. În același timp, firmele care au nevoie urgentă de finanțare sunt nevoite să aștepte luni de zile. Adrian Negrescu avertizează că această practică ar putea fi extinsă și în alte ministere și atrage atenția că are un impact inflaționist direct.

Ce riscuri există atunci când un minister transformă fondurile europene în lei și le depune în bănci pentru dobândă, în loc să le distribuie către beneficiari? Ce spune Adrian Negrescu, analist economic, pentru Aleph Business?

Potrivit lui, utilizarea fondurilor europene în acest mod nu este ilegală, fiind permisă de o ordonanță a Guvernului care autorizează instituțiile publice să gestioneze aceste resurse, inclusiv prin mecanisme financiare de tip temporar. Problema ridicată este una de oportunitate și moralitate. În sectorul privat, numeroase companii accesează fonduri europene pentru investiții și depun ulterior cereri de rambursare, așteptând perioade de 7–9 luni pentru recuperarea sumelor de la autoritățile statului.

În acest context, informațiile potrivit cărora Ministerul Energiei ar fi utilizat fonduri europene prin conversia acestora în lei și plasarea lor în depozite bancare pentru obținerea de dobândă ridică semne de întrebare. Se conturează astfel dilema dacă această practică este una izolată sau una generalizată la nivelul administrației publice. Din perspectiva experienței în gestionarea fondurilor europene, această abordare pare să fie răspândită în sectorul public și este percepută ca fiind imorală, întrucât implică folosirea temporară a fondurilor destinate investițiilor pentru generarea de venituri la bugetul de stat.

Credeți că este o practică izolată?

El spune că există îngrijorarea că astfel de mecanisme financiare sunt practicate pe scară largă, motiv pentru care a fost formulat un apel către Guvern pentru abrogarea ordonanței care permite direcționarea fondurilor europene către astfel de activități financiare. Din această perspectivă, practica este considerată nejustificată din punct de vedere al oportunității și problematică din punct de vedere legal. În situațiile în care fondurile europene sunt primite înainte de existența cererilor de decontare, se consideră că acestea ar trebui transferate către Ministerul Finanțelor, care ar urma să gestioneze centralizat aceste resurse.

Gestionarea fondurilor europene de către Ministerul Finanțelor ar permite utilizarea lor în funcție de nevoile statului și ar evita situații precum conversia unor sume semnificative, de ordinul miliardelor de euro, în lei și plasarea acestora în depozite bancare. O astfel de abordare ar putea contribui la reducerea necesității de împrumuturi la dobânzi ridicate pentru finanțarea cheltuielilor publice. În contextul în care România ar urma să primească aproximativ 30 de miliarde de euro într-un singur an, se subliniază necesitatea unei gestionări eficiente a acestor fonduri, astfel încât ele să sprijine economia și să nu genereze presiuni inflaționiste. În lipsa unei astfel de gestionări, beneficiarii principali ai acestor mecanisme rămân băncile, prin comisioane, și statul, prin efecte inflaționiste.

Dacă am putea să scădem cheltuielile de înarmare și să nu le adăugăm în buget, practic am avea un deficit mai scăzut și ar fi sustenabil?

Potrivit lui, programul SAFE reprezintă o sursă de finanțare de aproximativ 16–17 miliarde de euro, acordată sub forma unui împrumut care va începe să fie rambursat peste zece ani. Prin utilizarea acestui mecanism la nivel european, cheltuielile de apărare sunt scoase temporar din bugetul de stat și transferate către achiziții finanțate prin acest împrumut, oferind astfel statului un spațiu suplimentar pentru respectarea angajamentelor privind cheltuielile de apărare și menținerea țintei de deficit bugetar de 6,2%. În contextul actual, respectarea acestor angajamente este realizată prin măsuri și decizii aflate la limita cadrului legislativ.

Situația financiară a României rămâne dificilă, în condițiile în care datoria publică s-a dublat în ultimii cinci ani, iar plățile aferente dobânzilor și ratelor la creditele existente depășesc 30 de miliarde de euro în anul curent. În acest context, utilizarea unor mecanisme financiare este percepută ca o modalitate de a prezenta indicatori economici favorabili, de a susține accesul continuu la finanțare și de a crea aparența implementării unor reforme economice.