Adrian Mitroi, profesor de finanțe comportamentale: Vedem în continuare dobânzi mari, presiune pe curs, datorie publică, pentru că nu avem de unde tăia și nici nu avem de unde să aducem venituri suplimentare

• ZF: România are un deficit de 3,4% din PIB după 5 luni.
• ZF: România are cheltuieli de 320 mld. lei în primele 5 luni din an.
• ZF: România are venituri de 256 mld. lei în primele 5 luni din an.
• ZF: În primele 5 luni din an, cheltuielile cresc cu 12% an/an.
• ZF: În primele 5 luni din an, veniturile cresc cu 14% an/an.
• ZF: În luna mai, veniturile ajung la 48 mld. lei, +13% an/an.
• ZF: În luna mai, cheltuielile ajung la 60 mld. lei, +25% an/an.
• ZF: România are cheltuieli de 23 mld. lei cu dobânzile după 5 luni.
• ZF: Cheltuielile cu dobânzile după 5 luni cresc cu 43% an/an.
• Banca Mondială reduce prognoza de creștere a României.
• Banca Mondială: PIB-ul României crește cu 1,3% în 2025.
• Anterior, Banca Mondială vedea o creștere de 2,1% a PIB-ului în 2025.
• Banca Mondială: PIB-ul României crește cu 1,9% în 2026.
• Anterior, Banca Mondială vedea o creștere de 2,6% a PIB-ului în 2026.
• Erste se așteaptă la o creștere economică de 1,3% în 2025.
• Anterior, Erste avea o proiecție de +1,8% pentru PIB-ul României.
• ING reduce prognoza de creștere economică pentru România.

La 5 luni din 2025, România are un deficit de 3,4% din PIB, arată datele preliminare văzute de ZF.

Este aproape egal cu cel din primele 5 luni din 2024, an pe care România îl termină cu cel mai ridicat deficit din UE, de 9,3% din PIB.

În primele 5 luni din an, veniturile cresc cu 14% de la an la an, la 256 mld. lei. Iar cheltuielile au un avans de 12% de la an la an, la 320 mld. lei.

Ținta pentru acest an e deficit bugetar de 7% din PIB. Comisia Europeană estimează 8,6%.

Iar Banca Mondială taie semnificativ estimările de creștere a României pentru 2025–2026, a treia corecție consecutivă în jos.

Banca estimează un avans de doar 1,3% în 2025, comparativ cu cele 2,1% anticipate în ianuarie.

Pentru 2026, Banca Mondială anticipează o creștere de 1,9%, față de prognoza inițială de 2,6%.

Revizuirea Băncii Mondiale vine după ce ERSTE și ING reduc vineri prognoza de creștere economică a României în acest an, după ce INS publică vineri datele oficiale pentru T1, care arată o stagnare în primul trimestru din 2025 față de trimestrul precedent și o urcare de doar 0,3% în termeni anuali.

ERSTE, proprietarul BCR, se așteaptă la o creștere economică de 1,3% în 2025, de la 1,8% anterior.

ING e și mai pesimistă. Reduce prognoza de creștere economică pentru România, în acest an, de la 1,2% la 0,8%.
Merg la ADRIAN MITROI, profesor de finanțe comportamentale

Ce spune Adrian Mitroi, profesor de finanțe comportamentale?

„Nu este deloc realistă și speram să mă întrebați la sfârșit să-mi puneți întrebarea asta, pentru că dacă noi suntem în același deficit ca anul trecut, în compresia de cheltuieli pe care le-am avut, țineți minte ordonanța aia de la sfârșit și la creșterea de venituri, în principal veniturile care ne-au venit de la impozitul pe venit, de la IT, agricultura și construcție, acolo a crescut substanțial. Și chiar și cu creșterea asta substanțială, noi suntem în același deficit. Iar noi trebuie să reducem deficitul, 7%, acum vă răspund, nici vorbă să ne apropiem de la 9,3% la 7% sunt 2,3%. Nici nu vreți să fac calculul, să vă spun cam ce înseamnă asta. Ordinul de mărime cred că este în jur de 60-70 de miliarde de lei. Vă dați seama ce este asta?

Deci nu, probabil 8,65% este mai rezonabil, adică undeva pe la mijloc. Dar atenție, cu toate măsurile acestea foarte drastice, înghețarea cheltuielilor, creșterea economică rezonabilă de 1%, ați punctat mai devreme toată pleiada aceasta de revizuiri pesimiste care vin de la toate băncile comerciale și de la Banca Mondială. Așa că numitorul deficitului, PIB-ul, scade dramatic, deficitul numărătorul rămâne mai mare. Spuneți-mi dumneavoastră cum arată fracția în care numitorul e cam același și crește numărătorul. Nici nu vreau să mă întreb cum și de unde, pentru că noi oricum o să reducem deficitul. Am pierdut șase luni, deci noi trebuia să reducem aceste 1,82% pe tot anul. Și ce nu am obținut pe prima jumătate a anului să facem acum?

Urmează ratingul din toamnă, urmează extragerea schemei de energie, și așa că nu avem doar scădere economică, ci avem și creștere de inflație. O combinație și cu dobânzi care, datorită, din cauza inflației, nu au cum să scadă, așa că e o combinație fără niciun pic de suflu pentru creșterea economică deloc. Economia nu mai are de niciunde este. Merge, știți cum e la mașină, când se aprinde becul acela și ești pe autostradă, și tocmai ce ai trecut de o, spuneți, de o benzinărie. Așa funcționăm noi, pe foarte puțin pe marginea rezervorului. Probabil că o să vedem în continuare dobânzi mari, presiune pe curs, datorie publică, toate lucrurile acestea dificile și complicate, pentru că nu avem de unde tăia și nici nu avem de unde să aducem venituri suplimentare.

Primele două nu discutăm, alea sunt… Nu le-au făcut în atâți ani, nu, nu. Eu vă sfătuiesc să nu vă entuziasmați. Tot ce se poate face e în taxele. Acolo e cel mai ușor. Ai trei tipuri de abordări la momentul ăsta. Poți să crești taxele, impozitul pe consum, TVA-ul, poți să crești impozitul pe importuri, accizele, și poți eventual să gândești, așa cum ne-a recomandat FMI-ul, o politică de redistribuire. Să pleci de la cota unică și să faci un impozit progresiv, să-i protejezi pe cei care sunt foarte afectați, iar pe cei care câștigă cel mai mult, percentila de 10%, să-i taxezi mai mult și să faci în societate un fel de redistribuire.

Dar și pentru asta îți trebuie importanță politică. Pentru primele două nu-ți trebuie politică, e ușor de făcăt într-un Excel. Probabil că asta va fi măsura. Deși ați văzut că trendul bate înspre reducere de cheltuieli, nu înspre creștere de taxe politică, așa. Dar nu cred că mai avem timp, pentru că aceste reduceri de cheltuieli iau timp. Vin la pachet cu obligații juridice, vor un semn, discuții, vă dați seama ce pierdere de energie și de timp vor fi, care-i bugetar, care sunt, cum sunt. O să înceapă că avem nevoie de bugetari. Nu, nu, nu este. Sigur nu este soluția fezabilă și rapidă de care avem noi nevoie acum.

Soluția trebuie să vină din venituri. Acolo este părerea mea. Și fiindcă va veni obligat musai, impusă de instituțiile de finanțare internaționale, chiar și de băncile comerciale, atențiile sunt cumpărătoare importante ale deficitului în sud. Și noi avem de finanțat și de refinanțat niște sume exorbitante în anul acesta. Trebuie să fii atent și la mesajul pe care ți-l dau acești finanțatori ai deficitului și mai e și acest rating din toamnă. Deci peisajul este complicat, iar aceste sugestii ale dumneavoastră eu cred că nu sunt fezabile, cel puțin pentru parcursul imediat, cel care contează discuției noastre”, spune el.