• Reducerea deficitului poate îmbunătăți credibilitatea României și percepția agențiilor de rating, dar dacă ajustarea încetinește prea mult economia, avantajul fiscal începe să se erodeze.
• Dobânzile ridicate și creșterea economică slabă pot diminua beneficiile consolidării fiscale, pentru că statul continuă să se finanțeze scump chiar dacă deficitul scade.
• Problema nu ține doar de deficit, ci și de eficiența administrației și de o economie care avansează în două viteze, cu diferențe tot mai mari între segmentele care performează și cele care rămân în urmă.

Consolidarea fiscală apasă creșterea economică

Dacă ai un credit, un business sau investiții, reducerea deficitului te ajută doar dacă economia continuă să producă și să crească. Mugur Isărescu spune că sustenabilitatea fiscală este esențială pentru credibilitatea României, pentru creșterea economică și pentru perspectiva adoptării euro.

Adrian Mitroi, profesor de finanțe comportamentale, avertizează însă că ajustarea fiscală poate avea efectul invers dacă deficitul este redus fără suficientă atenție pentru economie. În perspectiva sa, o consolidare care încetinește puternic activitatea economică poate ajunge să afecteze veniturile, investițiile și capacitatea României de a-și susține finanțarea.

Deficitul scade, dar economia pierde viteză

Mitroi pornește de la diferența dintre o ajustare care stabilizează economia și una care îi reduce prea puternic ritmul de creștere.

„Reducerea de deficit […] este contra-ciclica”, spune acesta despre prima etapă a ajustării.

Problema apare, în opinia sa, dacă reducerea deficitului continuă fără măsuri care să susțină activitatea economică.

„Dacă reduci și n-ai grijă de economie și de creșterea economică […] încetinește substanțial economia”, spune Mitroi.

Creșterea economică este astfel frânată dacă ajustarea fiscală este făcută în principal prin măsuri care reduc cererea, în timp ce costurile de finanțare rămân ridicate.

Dobânzile mari reduc câștigul fiscal

Pentru tine, un deficit mai mic poate însemna mai multă încredere din partea investitorilor și a agențiilor de rating. Dar efectul pozitiv poate fi limitat dacă economia încetinește și statul continuă să se finanțeze la dobânzi ridicate.

Mitroi spune că România poate câștiga inițial credibilitate prin reducerea deficitului, însă avertizează că avantajul se erodează dacă ajustarea afectează prea mult economia.

Dezechilibrele sunt corectate prin reducerea deficitului, dar sustenabilitatea ajustării depinde și de capacitatea economiei de a genera venituri și productivitate.

Mitroi critică eficiența administrației

Profesorul mută o parte din problemă de la nivelul deficitului către modul în care funcționează sectorul public.

„Sistemul trebuie cumva îmbunătățit”, spune Mitroi.

El descrie administrația bugetară drept o frână pentru economie și consideră că simpla stabilizare a indicatorilor fiscali nu rezolvă problemele structurale dacă eficiența sectorului public nu crește.

Pentru tine, diferența contează prin modul în care sunt folosiți banii colectați: ajustarea fiscală poate fi mai ușor susținută dacă productivitatea sectorului public crește și dacă resursele sunt orientate către investiții care generează activitate economică.

Presiunea externă poate forța reformele

Mitroi se declară sceptic că schimbările structurale apar suficient de repede doar prin mecanismele politice interne.

„Mie mi-e teamă că nu avem soluții”, spune acesta.

El consideră că o presiune externă, precum deteriorarea ratingului, un șoc economic global sau o nouă creștere puternică a prețurilor energiei, poate accelera schimbările pe care România le amână.

Reformele pot fi astfel impuse mai rapid de condițiile de finanțare și de presiunile economice decât de calendarul politic intern, în interpretarea profesorului.

Economia în două viteze crește tensiunile

Mitroi avertizează și asupra diferențelor dintre segmentele economiei. El folosește imaginea unei economii în „K”, în care o parte a populației și a companiilor continuă să performeze, în timp ce alta rămâne în urmă.

„Focusul este economic”, spune profesorul.

Pentru el, consolidarea fiscală trebuie privită împreună cu distribuția creșterii economice, dezvoltarea regională și capacitatea diferitelor generații de a beneficia de progres.

Pentru tine, miza este ca deficitul să scadă fără ca economia să piardă exact capacitatea de care are nevoie pentru a-și plăti datoria în viitor. Isărescu pune accentul pe sustenabilitate și credibilitate, iar Mitroi adaugă o condiție: ajustarea fiscală trebuie să lase suficient spațiu pentru creștere economică.