Adrian Codirlașu, președinte, CFA România: „Operăm într-un model de buget total nesustenabil” | România depășește pragul de 60% din PIB

• Romania înregistrează cea mai mare creștere a datoriei
• Datoria României crește cu 5,5 pp într-un an
• Polonia înregistrează o creștere de 5 pp

România urcă rapid în clasamentul european al datoriei publice. Datele publicate de Eurostat arată că țara noastră înregistrează cea mai mare creștere a datoriei din Uniunea Europeană într-un singur an. Între trimestrul trei din 2024 și trimestrul trei din 2025, datoria urcă cu 5,5 puncte procentuale, adică peste ritmul din Polonia, Finlanda sau Franța. În termeni nominali, statul adaugă aproape 180 de miliarde de lei la obligațiile de plată, iar pragul de 60% din PIB este deja depășit.

Sunt sustenabile premisele pe care a fost construit proiectul de buget pentru anul 2026?
Ce spune Adrian Codirlașu, președinte, CFA România, pentru Aleph Business?

Proiectul de buget începe cu stângul, deoarece cifrele privind creșterea economică și reducerea deficitului sunt contrazise de realitatea din piață și de scăderea consumului din ianuarie. Adrian Codirlașu explică faptul că „premisele lui nu mai stau în picioare în acest moment”, având în vedere că ținta de deficit de 6,2% din PIB este sub semnul întrebării. Președintele CFA România subliniază că operăm într-un model de buget „extrem de rigid și total nesustenabil”, unde dobânzile care trebuie plătite pentru datoria publică au atins deja pragul de 3% din PIB.

Cum va influența blocajul petrolier din Orientul Mijlociu rata inflației și încasările statului?

Dacă prețul petrolului se va menține la 100 de dolari pe baril pentru o perioadă lungă, inflația ar putea primi un plus de până la 1,5%. Adrian Codirlașu notează că, deși inflația ajută teoretic guvernul prin creșterea nominală a veniturilor, problema majoră rămâne capacitatea administrativă de a gestiona cheltuielile. În opinia sa, „statul devine câștigător net” din inflație, însă vulnerabilitatea reală este mai degrabă legată de accesarea fondurilor din PNRR decât de fluctuațiile prețului barilului de petrol.

De ce întârzie reformele administrative și ce riscuri aduce acest blocaj politic?

În plan politic există un blocaj total, deoarece liderii coaliției se feresc să implementeze măsuri de restructurare de teamă să nu își piardă sprijinul electoral și primarii. Adrian Codirlașu observă că „toată lumea se ferește să facă ceva” în privința reducerii salariilor sau a reformei aparatului de stat, în timp ce serviciul datoriei publice continuă să crească. Acest model nesustenabil va duce inevitabil la o creștere continuă a datoriei până la un punct critic în care „nu se mai poate” și vor fi forțate schimbări politice majore.