- Criza din Golf surprinde România fără buget pe 2026
- Pentru prima dată, proiectul de buget trebuie rectificat
- Deficitul bugetar de 6,2% din PIB anunţat e sub semnul întrebării
Criza din Golf surprinde România fără buget pe 2026.
Pentru prima dată, chiar proiectul de buget trebuie rectificat.
Dacă ţara ar fi avut buget, lucrurile ar fi fost mai simple: acesta este bugetul, condiţiile s-au schimbat, ne adaptăm lor.
Acum guvernul va adopta un buget care se sprijină pe premise false, adică va adopta politici care nu mai au corespondent în realitate.
Ținta anunțată pentru un deficit bugetar de 6,2% din PIB este sub semnul întrebării.
Nimeni nu ştie unde se va opri preţul carburanţilor.
Prognozele de inflaţie (3,9% pe final de an, potrivit estimărilor BNR) nu mai sunt valabile.
Inflaţia „nouă“ loveşte consumul – deja guvernul anticipa, în 2026, o scădere cu 0,8% a consumului final, dar miza pe o creştere a investiţiilor cu 4%.
Statul trebuie să se aştepte la dobânzi mai mari la împrumuturi, dar şi la un deficit mai mare de 6,2% din PIB, cât îşi propusese pentru acest an.
În plan politic, proiectul de buget este departe de a fi trimis Parlamentului.
PSD a anunţat că abia duminică se va reuni pentru a-şi da acordul pe buget.
Azi este posibil ca Finanţele să pună proiectul bugetului consolidat în consultare publică.
Advertisment
Ce modificări ar putea suferi bugetul pentru 2026 în contextul actual?
Ce spune Adrian Codirlașu, președinte, CFA România, pentru Aleph Business?
Proiectul se află încă în faza de negociere, iar modificările vor continua până la votul final din Parlament. Președintele CFA România anticipează o inflație cuprinsă între 6% și 7% la finalul anului, dar subliniază un aspect paradoxal: „inflația mai mare generează venituri suplimentare la buget”. Adrian Codirlașu explică faptul că prețurile crescute la combustibil și alte produse aduc automat încasări mai mari din TVA pentru stat.
Cum va evolua creșterea economică a României în acest an incert?
În ciuda veniturilor suplimentare din taxe, perspectivele de dezvoltare sunt limitate. Adrian Codirlașu estimează că avansul economic „va fi modest”, anticipând o creștere situată undeva între 0,5% și 1%. El avertizează că atingerea acestui nivel este „puternic dependentă de atragerea de fonduri europene”, subliniind vulnerabilitatea economiei locale în fața șocurilor externe.
Titlurile zilei
Cât de sus pot ajunge prețurile și inflația din cauza tensiunilor dintre SUA și Iran?
Volatilitatea extremă de pe piața petrolului afectează direct anticipațiile inflaționiste ale României. Specialistul preconizează scumpiri semnificative la pompă, afirmând că „probabil o să ajungem undeva la 9 lei pe litru”. Din cauza acestor presiuni, Adrian Codirlașu nu crede într-un proces dezinflaționist rapid, avertizând că este posibil ca „temporar să mergem chiar cu rata inflației peste 10%”.