Adrian Codirlașu, președinte CFA: Nu taxele relansează economia, ci reducerea cheltuielilor publice

• Consiliul de Administrație al BNR a hotărât astăzi menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an.
• BNR urmărește readucerea durabilă a ratei anuale a inflației în intervalul țintit (2,5% ± 1 pp).
• BNR urmărește ancorarea anticipațiilor inflaționiste, astfel încât acestea să contribuie la o creștere economică sustenabilă.
• BNR urmărește îndeplinirea obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.
• BNR urmărește menținerea stabilității financiare.

Prima ședință de politică monetară din 2026 pentru BNR.
Banca Națională decide menținerea dobânzii-cheie la 6,5%.
La fel face și cu cele pentru facilitatea de creditare și facilitatea de depozit, la 7,5%, respectiv 5,5%.
Cele mai recente date și analize indică o stagnare a activității economice în trimestrul al patrulea din 2025, notează BNR.
Există încă destulă incertitudine legată de măsurile care probabil se vor lua în viitor pentru a ține deficitul bugetar sub control și după acest an. Iar riscurile mari vin din conflictele geopolitice în escaladare și tensiunile comerciale globale, inclusiv planurile de creștere a cheltuielilor pentru investiții în apărare și infrastructură în statele UE, argumentează BNR.

Riscurile semnificative menționate de BNR sunt conflictele geopolitice în escaladare, tensiunile comerciale globale și planurile de creștere a cheltuielilor pentru investiții în apărare și infrastructură în statele UE. Cat de afectată poate fi România de acestea și cum pot ele modifica comportamentul BNR din 2026? Cât mai rămâne dobânda la 6,5%? Ce spune Adrian Codirlașu, președinte CFA România, pentru Aleph Business?

”Anul acesta vedem un efort al guvernului de a reduce deficitul bugetar, care până acum s-a materializat prin taxe și impozite și prin inflație. În aceste condiții, BNR a decis să mențină rata dobânzii de politică monetară, pentru că vedem că inflația este în jur de 10%, iar dobânda de politică monetară este la 6,5%.

Într-adevăr, o parte din inflație este tranzitorie și va dispărea după ce trec efectele TVA, undeva prin august–septembrie. Dar o altă parte este generată, de exemplu, de deficitul bugetar mare, care înseamnă, de fapt, absorbție de bani din economie.

Contextul este acesta: deficitul bugetar ridicat este generator de inflație, deoarece conduce la cheltuieli — inclusiv cheltuieli militare și cheltuieli ale administrației publice, centrale sau locale. Deficitul trebuie finanțat, iar când guvernul emite titluri de stat, practic atrage bani din piață, ceea ce are efecte inflaționiste.”

BNR spune că activitatea economică s-a comprimat în trimestrul 3 din 2025 cu 0,2% și că datele indică o stagnare a activității economice în T4/2025. Suferă economia inclusiv din cauza dobânzii care este la un prag destul de ridicat, de 6,5%? Și cum poate fi relansată economia României?

”România este într-o situație de stagnare, adică avem o inflație mare într-o economie care stagnează sau chiar a scăzut puțin în trimestrul al treilea. Probabil vom avea și o scădere în trimestrul al patrulea, pentru că, dacă ne uităm la consum — principalul motor al creșterii economice în România — acesta a avut o scădere substanțială în octombrie și noiembrie.

Așadar există riscul ca în trimestrul al patrulea să avem o scădere față de trimestrul al treilea și să intrăm, practic, într-o recesiune tehnică. Cum relansăm? Nu prin inflație și creșteri de taxe, pentru că vedem ce s-a întâmplat cu consumul din cauza inflației și a majorărilor de taxe.

Trebuie să mergem la cauzele acestui deficit și ale acestui proces economic — și anume la cheltuielile publice. Acolo este miza și acolo trebuie să vină guvernul și să le reducă.”