Adrian Căruceru, strateg financiar: Trăim într-o economie a aparențelor

• 51% dintre respondenți își exagerează succesul financiar, confrom unui sondaj Credit One Bank.
• 54% din Gen Z au comportamente financiare false.
• 37% acceptă îndatorarea pentru a impresiona la întâlniri.
• 22% s-au îndatorat exclusiv pentru un partener romantic.
• Peste 50% spun că scorul de credit crește atractivitatea.
• 1 din 5 susține afișarea scorului de credit în aplicații de dating.

Astăzi, pe aplicațiile de dating și rețelele de socializare, toată lumea pare să trăiască în cea mai bună formă financiară. Genți de designer, vacanțe exotice, brunch-uri nelimitate. Îți spun cum stă realitatea: e o iluzie a luxului.
Un nou sondaj Credit One Bank, realizat în rândul adulților din Generația Z și mileniali, arată că 51% recunosc că se prefac că au succes financiar. Iar 37% recunosc că s-au împrumutat pentru a impresiona pe cineva la o întâlnire. Și da, bărbații sunt în frunte cu un procent de 46%, comparativ cu 28% dintre femei. Cheltuielile nu sunt întotdeauna strategice. Tinerii adulți se simt obligați să își egaleze energia, chiar și atunci când conturile lor bancare spun o poveste diferită.
Se pare că banii au devenit o parte a păcălelii întâlnirilor amoroase. Peste jumătate dintre respondenți spun că un venit mare îl face pe celălalt mai atractiv, iar o cincime își doresc ca aplicațiile de dating să afișeze statisticile financiare, alături de înălțime și hobby-uri.

Vorbim astăzi de o iluzie a luxului? De ce mimează tinerii succesul financiar? Ce spune Adrian Căruceru, strateg financiar, pentru Aleph Business?

”Dacă ar fi să răspund rapid, aș spune că fără un minimum de succes financiar, o astfel de întâlnire nici nu ar fi posibilă. Dar să detaliez. Trăim într-o economie a aparențelor, iar social media are un rol esențial: a transformat succesul financiar într-un decor. Vedem vacanțe, restaurante, stil de viață, fără contextul efortului sau al costurilor, iar aici apare ruptura. Pentru mulți tineri, presiunea validării sociale produce comportamente de imitație. Ei încearcă să copieze pe alții, inclusiv financiar, cheltuind peste nivelul real al posibilităților, uneori pe datorie, consumând simbolic. Totul devine o imagine rapidă, folosită pentru statut și acceptare. Iar lipsa de claritate financiară personală amplifică acest joc, pe care îl vedem cu toții și care ajunge subiect de studii și statistici.

A devenit o selecție pe criterii de securitate. Banii, venitul sau chiar scorul de credit sunt indicatori care trimit mesaje despre stabilitate, disciplină și predictibilitate. Într-o lume în care singura certitudine pare să fie nesiguranța, aceste elemente capătă o valoare specială. Romanticismul rămâne emoțional la început, dar pe termen lung apare filtrul pragmatic: „Pot construi ceva cu omul acesta?” Dacă criteriile financiare apar prea devreme, relația pornește ca un audit de risc, nu ca o conexiune autentică între doi oameni. ”

Cum a ajuns datingul un test financiar? Devine romantismul o decizie economică?

”E o graniță sensibilă. Viața devine tot mai complicată, iar faptul că oamenii pun problema unei stabilități financiare rezonabile încă de la început este, într-un fel, concret și realist. Și da, ideea de a căuta siguranță financiară într-un partener nu e nouă. Doar că acum capătă o intensitate mai mare și forme mai vizibile. Iar dacă am ajuns până la scorul de credit ca posibil criteriu de selecție, înseamnă că lucrurile au luat o direcție nouă, cât se poate de pragmatică.”