Studiu Transearch: 14% dintre membrii consiliilor de administraţie din România apreciază experienţa internaţională a colegilor lor

• Studiul arată că 28% dintre participanți consideră supravegherea strategică o prioritate pentru obținerea unor rezultate mai bune și pentru adaptarea la provocări.
• 15% dintre membrii intervievați recunosc importanța independenței, un factor esențial pentru promovarea inovației și contestarea practicilor învechite.
• Consiliile neexecutive au un rol crucial în luarea deciziilor strategice, creșterea competitivității globale și dezvoltarea talentelor de top.

Consiliile de administrație neexecutive din România, responsabile cu supervizarea, sunt în urma standardelor globale. Doar 14% dintre membri cred că experiența internațională contează, comparativ cu economiile occidentale, unde acest aspect este foarte important. Informațiile provin dintr-un studiu TRANSEARCH, o organizaţie globală de Executive Search.

Studiul mai arată că doar 15% dintre membrii intervievaţi apreciază independenţa, un factor esenţial pentru a stimula inovaţia şi pentru a contesta normele consacrate.

„Cu prognozele de creştere pentru 2024 revizuite în scădere, România se confruntă cu riscul real de a cădea în capcana venitului mediu, o etapă în care multe economii se luptă să facă tranziţia de la ţară în curs de dezvoltare la ţară dezvoltată” o spune Dr. Johannes Burghold, Managing Partner la TRANSEARCH România şi Vicepreşedinte Regional pentru Europa de Est.

Board-urile trebuie să se adapteze provocărilor globale

Studiul arată că board-urile trebuie să pună accent pe supravegherea strategică, considerată de 28% dintre participanți drept cheia pentru rezultate mai bune. Asta înseamnă să stabilească obiective ambițioase pe termen lung, să renunțe la practicile vechi și să devină mai flexibile în fața provocărilor noi.

Studiul, realizat între iulie și octombrie 2024, a strâns opiniile membrilor neexecutivi ai consiliilor din România prin interviuri individuale. Acesta arată diferențe mari dintre România şi economiile avansate din Europa de Vest. Deși România și-a crescut PIB-ul pe cap de locuitor de la 2.100 dolari în 2002 la 19.500 dolari în 2024, țara ajunge la doar 36% din venitul pe cap de locuitor al Germaniei.

Diferența arată nevoia unui nou model de dezvoltare care să prioritizeze inovaţia şi să transforme guvernanţa corporativă, astfel încât România să poată depăşi capcana venitului mediu şi să se alinieze economiilor avansate din regiune.

„Modelul actual al consiliilor neexecutive se concentrează prea mult pe sarcini operaţionale şi de control, dar lipsesc perspectiva internaţională şi inovaţia necesare pentru a concura cu economiile occidentale. România trebuie să reproiecteze guvernanţa corporativă, să atragă membri de board cu experienţă internaţională şi să facă tranziţia de la control şi operaţiuni la inovaţie. De asemenea, dezbaterile deschise şi mentoratul sunt esenţiale pentru a stimula luarea deciziilor şi competitivitatea”, adaugă Burghold.

FMI estimează un potenţial de creştere pe termen mediu de 3,75% pentru economia României, dar atingerea acestui obiectiv necesită schimbări sistemice. Consiliile de administraţie neexecutive au un rol central în acest proces, prin luarea deciziilor strategice, îmbunătăţirea competitivităţii globale şi dezvoltarea talentelor de top.