85% dintre directorii executivi români intenţionează să iniţieze următoarea dezinvestiţie sau cedare de active în următorii doi ani, cu mult peste procentul de 56% dintre respondenţii la nivel global, se arată întru studiu realizat de EY.
Advertisment
În contextul unei intensificări a activităţii de dezinvestiţii, directorii executivii de la nivel global, cât şi cei din România recunosc că obţinerea câştigurilor scontate din cedările de active derulate a fost o provocare, potrivit studiului EY 2021 Global Corporate Divestment.
Astfel, 75% dintre respondenţii români au declarat că nu au reuşit să obţină preţul aşteptat în cea mai recentă cedare de active, o situaţie foarte similară cu tendinţa globală (79% dintre respondenţii la nivel global). În acelaşi timp, 70% dintre directorii executivi români au declarat că deficienţele din analiza strategică şi de portofoliu au afectat rezultatele aşteptate din cedările de active, un procent mai mic faţă de cel global (77% din numărul total de respondenţi la nivel mondial).
„În plus, conform răspunsurilor a 55% dintre respondenţii locali, cea mai recentă dezinvestiţie nu a generat impactul aşteptat asupra multiplilor de evaluare ai companiei rămase, un procent foarte apropiat de cel global (56%)”, se arată într-un comunicat al EY România.
Această ediţie a EY Global Divestment Study, care a sondat opiniile a peste 1.000 de directori executivi, inclusiv din România, a arătat că un procent record de companii (78%) în istoria de nouă ani a studiului păstrează un timp mult prea îndelungat unităţi de business care, deşi au reprezentat la un moment dat un element esenţial în portofoliu, consumă acum inutil resurse şi capital care ar putea avea o alocare mai bună.
La nivelul României, 75% dintre directorii executivi cuprinşi în studiu confirmă că au păstrat prea mult timp în portofoliu unele active, deşi ar fi trebuit să le cedeze. „În pofida acestor provocări şi în contextul în care companiile se confruntă cu decizii dificile în privinţa alocării capitalului, majoritatea respondenţilor (67% în România şi 76% la nivel global) estimează o accelerare a planurilor lor de dezinvestiţii ca efect al pandemiei. 85% dintre respondenţii români intenţionează să iniţieze următoarea dezinvestiţie sau cedare de active în următorii doi ani, cu mult peste procentul de 56% dintre respondenţii la nivel global”, se mai arată îân comunicat.
„Indiferent unde îşi are sediul compania, deciziile de cedare a unor active sau dezinvestiţiile se bazează, de prea multe ori, pe calcule pe termen scurt. Drept urmare, am constatat în cadrul primului studiu Global Divestment, care a inclus şi companii cu sediul în România, o concordanţă semnificativă între răspunsurile executivilor de la nivel global şi cele ale executivilor locali. În fapt, cedările de active ar trebui să fie strâns corelate cu strategia generală a companiei şi văzute ca o oportunitate de transformare. Înţelegerea rolului unei cedări de active în strategie este esenţială pentru valorificarea unor noi surse de creştere şi majorarea valorii pentru părţile interesate”, a declarat Liliana Buşoiu, Associate Partner, Transaction Diligence team leader, EY România.
Factorii de mediu, sociali şi de guvernanţă (ESG) joacă un rol tot mai important în catalizarea activităţii de cedare de active. 65% dintre vânzătorii din România au declarat că aspectele legate de ESG influenţează direct planurile privind cedarea de active, faţă de 46% la nivel global.
Studiul EY evidenţiază, de asemenea, că aproape toţi respondenţii companiilor (90% în România şi 94% pe plan mondial) consideră că schimbările din mediul tehnologic le influenţează direct planurile privind cedarea de active, în creştere de la 59% la nivel global înainte de pandemia COVID-19. Fondurile atrase prin cedarea de active au fost investite în tehnologii care sprijină activităţile de bază (de 80% dintre directorii executivi din România, un procent foarte apropiat de cel înregistrat la nivel global – 79%) şi în pieţe noi, în produse sau zone geografice noi care aduc o poziţionare mai bună pentru activele rămase (65% atât în România, cât şi la nivel global).