Sergiu Cărată, senior project manager Horváth în România: ,,Energia nucleară are unul dintre cele mai mari costuri de producție”

• Energia nucleară oferă României stabilitate pe termen lung.
• Extinderea Cernavodă trebuie să țină prețurile sub control.
• România pregătește Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă.
• Proiectul SMR de la Doicești avansează în paralel.
• Investițiile nucleare influențează piața energiei wholesale.

„Viitorul energiei nucleare în România este promiţător, având în vedere extinderile capacităţilor existente de la Cernavodă. Acestea fiind spuse, trebuie oferită o deosebită atenţie asupra impactului energiei nucleare în preţul energiei wholesale, scopul final fiind acela de o oferi o energie sustenabilă, dar şi ieftină, către consumatorii finali“, spune Sergiu Cărată, senior project manager, Horváth România.

Care este viitorul energiei nucleare în România? Ce oportunități sunt și cum le capitalizăm? Ce spune, Sergiu Cărată, senior project manager Horváth în România?

Potrivit lui, energia nucleară în România este un subiect de actualitate, având un istoric de peste 20 de ani în domeniu. Proiectele existente sunt bine definite, incluzând atât retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, care va reduce temporar producția de energie, cât și dezvoltarea noilor Unități 3 și 4. Scopul acestor capacități este asigurarea securității energetice și producerea unor volume constante de energie, dat fiind că energia nucleară asigură generare continuă, „bandă”.

Totuși, este esențial ca energia produsă să rămână accesibilă pentru populație. Energia nucleară are costuri de producție ridicate, iar utilizarea sa, împreună cu cea pe bază de gaze naturale, poate crește prețurile pentru consumatori. România are experiență și cunoștințe solide în tehnologia nucleară, însă obiectivul final rămâne un echilibru între securitatea energetică și costuri competitive comparativ cu restul Europei.

Ce investiții trebuie făcute în România când vorbim de zona de tehnologie avansate în piață?

România are planuri clare pentru dezvoltarea energiei până în 2030, vizând surse regenerabile, energia nucleară prin Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă, hidrogen, biometan și capacități suplimentare pe gaz. Infrastructura este esențială, fiind necesare investiții în rețelele de transport și distribuție, precum și în stocarea energiei pentru echilibrarea sistemului. Tehnologiile suplimentare, precum hidrogenul sau biometanul, vor fi folosite ca vectori până în 2030, urmând ca după această perioadă să fie integrate și soluții precum energia eoliană offshore. Interesul investitorilor în sectorul energetic românesc este în creștere și trebuie susținut prin parteneriate public-private și accesarea fondurilor europene, cu proiecte bine definite și obiective clare.

România are planuri clare pentru energia până în 2030, incluzând surse regenerabile, Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă, hidrogen, biometan și capacități pe gaz. Infrastructura este esențială, cu investiții în rețele de transport, distribuție și stocare pentru echilibrarea sistemului. Tehnologiile alternative vor fi folosite până în 2030, iar ulterior se vor integra soluții precum eolian offshore. Interesul investitorilor crește, iar succesul depinde de parteneriate public-private, fonduri europene și proiecte clar definite.