O companie de energie austriacă mai mare şi mai profitabilă decât Hidroelectrica, este tranzacţionată la aproape aceiaşi multipli cu aceasta

De trei ori mai scump în 2021 decât Hidroelectrica, pro­ducătorul de energie electrică Verbund (VER) din Austria, a ajuns acum la multipli de tranzacţionare comparabili cu cei ai operatorului Porţilor de Fier după ce presiunea dinspre autorităţile austriece pentru reglementare şi intervenţia pe piaţa energiei a dus la scăderea preţului acţiunilor cu 20%.

Verbund este cea mai mare companie listată la Bursa de Valori din Viena, profitabilitatea ei a urcând cu aproximativ 100% anul trecut mulţumită preţurilor ridicate ale energiei. Spre comparaţie, la Bucureşti, Hidroelectrica a raportat un profit în creştere cu 33% pentru anul 2022.

Avansul, deşi sub cel al compa­niei austriece, poate fi considerat unul bun dată fiind scăderea drastică de 16% a cantităţii de energie electrică vândută. Majorarea a fost susţinută însă de dublarea preţurilor. Verbund a vândut în 2022 cu 7,7% mai multă energie decât în 2021.

Chiar şi aşa, evaluarea Hidro­electrica, publicată în raportările Fondului Proprietatea pe baza datelor KPMG, a urcat cu 31% în anul 2022. „Piaţa va avea întot­deauna dreptate“, spun brokerii.

„Am văzut în 2022 că se poate întâmpla orice într-un interval foarte scurt de timp, cu nişte abor­dări total imprevizibile în România. Acest lucru poate schimba foarte mult valoarea Hidroelectrica pentru că îi poate reduce substanţial veniturile. A doua problemă este de management. Dacă vom vedea un management mai performant şi condiţiile de piaţă vor fi unele normale, atunci avem şansa să vedem o creştere importantă a valorii în piaţă“, spune Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă.

Dacă în 2021 acţiunile Verbund se tranzacţionau la un multiplu de 43x faţă de profitul net din acel an, multiplul de tranzacţionare a ajuns în 2022 la 15,6x, arată calculele făcute de ZF. Pe baza rapoartelor FP, Hidroelectrica era evaluată de KPMG la de 14 ori profitul din 2021, iar recent la 13,9 ori profitul din 2022.

„Sunt premise în care lucrurile ar putea să meargă pe un trend foarte bun şi să vedem o depăşire a valorii companiei Verbund. Pe de altă parte, putem vedea un efect opus. Din punct de vedere al opţiu­nilor care sunt disponibile acum în România, cred că sunt peste ceea ce poate compania austriacă. Însă din punct de vedere al pericolelor de business din România, acestea sunt cu mult peste cele din Austria“, continuă Dumitru Chisăliţă.

De la publicarea rezultatelor financiare pe anul trecut, acţiunile VER au urcat cu aproape 5% la 81,25 euro pe unitate, ceea ce aduce societatea la care statul austriac are 51% din capital la o valoare de piaţă de circa 13,8 miliarde de euro. 

La nivel de grup, profitul ajustat a ajuns în 2022 la 1,75 miliarde de euro, plus 119,8%. Totodată, veniturile şi EBITDA au atins 10,35 miliarde de euro (în creştere cu 116,6%), respectiv 3,2 miliarde de euro (avans de 100,2%). Câştigul net pe acţiune (EPS – earnings per share) a fost de 4,94 euro, de la 2,51 euro în 2021, în vreme ce acţiunile au pierdut 20,5%, după un avans de 41,6% în anul precedent.

Pentru anul fiscal 2023, Verbund se aşteaptă la o EBITDA cuprinsă între 3,5 şi 4,4 miliarde de euro, în vreme ce profitul consolidat ar însuma 1,9-2,5 miliarde de euro.

Prin comparaţie, cel mai mare producător de energie din România a încheiat 2022 cu venituri de 9,1 miliarde de lei, plus 40%, şi un profit net de 4 miliarde de lei, în urcare cu 32,7%. Anul acesta, grupul vizează un profit în coborâre cu 8,5% şi venituri în creştere cu 27,8%. Pe de altă parte, Hidroelectrica i-a depăşit anul trecut pe nemţii de la E-ON şi a ajuns la o cotă de piaţă pe segmentul concurenţial al furnizării de 9,23%, de la 2,5% la final de 2021.

Compania de stat se pregăteşte de listare la BVB la finalul actualului trimestru printr-o ofertă publică de vânzare de acţiuni (IPO) derulată de acţionarul minoritar Fondul Proprietatea, care deţine un pachet de 20%, evaluat la 11,1 miliarde de lei.

Debutul poate aduce piaţa locală mai aproape de calificarea ca piaţă emergentă de către Morgan Stanley Capital Partners şi deci mai aproape de investitorii instituţionali globali, existând posibilitatea să marcheze cel mai mare IPO din Europa de Est, peste cel efectuat de retailerul polonez Allegro.

„Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în T1/2023, am văzut schimbări foarte bruşte, notând aici şi modificare legilor justiţiei. S-au făcut modificări pe repede înainte, dar s-au şi dat înapoi. Cred că toate aceste lucruri vor fi caracteristice pentru următorul an. Este foarte posibil că, deşi se merge înainte cu listarea Hidroelectrica, poate suna un telefon cu două săptămâni înainte de listare şi să se renunţe la tot“, adaugă Dumitru Chisăliţă.