Noile cerinţe de raportare fiscală determină companiile să îşi modernizeze sistemele informatice. 70% anticipează că accesul direct al autorităţilor la datele lor financiare va creşte în următorii trei ani.

Transformarea digitală a administraţiilor fiscale şi noile reglementări care pun un accent tot mai mare pe transparenţa raportărilor legate de plata taxelor determină companiile din întreaga lume să implementeze sisteme informatice de ultimă generaţie, astfel că 24% dintre acestea folosesc deja astfel de soluţii, iar 86% sunt în curs de implementare, reiese din studiul Deloitte Tax Transformation Trends – Technology in Focus.

Această evoluţie are loc în contextul în care 70% dintre companiile participante anticipează că accesul direct al autorităţilor fiscale la sistemelor lor financiare va creşte în următorii trei ani.

Titlurile zilei

POATE A.I. SĂ CREASCĂ PRODUCTIVITATEA COMPANIILOR?
CE-L REȚINE PE ANTREPRENORUL ROMÂN?
NVIDIA RAPORTEAZĂ PESTE AȘTEPTĂRI
BITCOIN E LA ALL TIME HIGH
CHATBOT-UL DĂ LECȚII MEDICILOR
DOJ CERE SEPARAREA CHROME DE GOOGLE

Reprezentanţii companiilor estimează că procesul se va intensifica odată cu implementarea celor doi piloni ai reformei Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), convenită prin acordul semnat de aproape 140 de state în anul 2021, respectiv impozitul minim pe profit la nivel global şi distribuirea profiturilor între jurisdicţiile de provenienţă.

De altfel, 60% dintre companiile care lucrează deja într-un sistem NextGen ERP susţin că acesta le permite să realizeze analize mai sofisticate, necesare în contextul noilor reglementări.

Prin comparaţie, în companiile care nu au implementat încă un astfel de sistem, capacitatea de analiză este de aproape trei ori mai redusă.

Din aceste considerente, trei sferturi dintre companii se aşteaptă ca echipele lor să aloce mai mult timp pentru a se asigura că sistemele interne sunt configurate corect pentru ţine pasul cu cerinţele de conformare fiscală.

„Trecerea la administrarea fiscală digitală avansează rapid la nivel global, pe fondul evoluţiilor din economie, autorităţile fiind tot mai preocupate să identifice corect şi la timp operaţiunile taxabile, aspect care influenţează direct dezvoltarea tehnologiilor în acest domeniu. Noile cerinţe de raportare fiscală se bazează pe schimbul automat de date între contribuabili şi autorităţi, astfel că modernizarea sistemelor interne, care are drept consecinţă îmbunătăţirea calităţii datelor financiar-contabile, devine esenţială pentru o conformare corectă. Şi în România, odată cu implementarea SAF-T (Standard Audit File for Tax) şi a celorlalte instrumente care fac parte din procesul de digitalizare a administraţiei fiscale, precum e-Factura sau e-Transport, companiile au conştientizat că trebuie să îşi adapteze sistemele interne pentru a furniza autorităţilor datele necesare corect, la timp şi în formatul solicitat”, a declarat Vlad Boeriu, Partener Coordonator Servicii Fiscale şi Juridice, Deloitte România.

Trei sferturi dintre participanţii la studiu (75%) spun că intenţionează să utilizeze, în următorii doi ani, artificial intelligence (AI) şi machine learning (ML) pentru a gestiona obligaţiile fiscale, în special pentru adaptarea în timp real a raportării la cerinţele în schimbare, clasificarea datelor fiscale şi îmbunătăţirea calităţii acestora.

Cu toate acestea, preocupările legate de administrarea inadecvată a datelor pot îngreuna eforturile companiilor de a dezvolta astfel de sisteme de raportare, susţin 60% dintre participanţi. Alţi factori care limitează utilizarea AI şi ML sunt rezistenţa internă la schimbare (71%) şi insuficienţa personalului calificat (62%), mai reiese din studiu.

Pe de altă parte, patru cincimi dintre respondenţi (79%) declară că intenţionează să apeleze la furnizori externi pentru procesele legate de funcţii fiscale specifice, dar majoritatea (74%) au în plan să reintegreze cel puţin o parte din operaţiuni pe măsură ce îşi dezvoltă capacităţile interne necesare pentru a le gestiona în mod eficient.

La realizarea studiului au participat peste 300 de directori executivi, responsabili cu raportările fiscale, din companii multinaţionale, cu venituri anuale de peste 750 de milioane de dolari, active în zece ţări din întreaga lume, respectiv Australia, Belgia, Canada, China, Germania, Japonia, Olanda, Elveţia, Marea Britanie şi SUA.