După o dezvoltare de 12 ani, americanii de la Black Sea Oil & Gas (BSOG), companie care are în spate colosul american Carlyle, a început în iunie, anul acesta, să scoată primele gaze noi din Marea Neagră, prin proiectul Midia Gas Development (MGD), relatează Ziarul Financiar.
Advertisment
Cu un preţ istoric al gazului şi cu un război la graniţa României, americanii au început un proces de evaluare strategică a proiectului pentru „a pregăti compania pentru o nouă etapă de creştere”, au spus pentru ZF surse din piaţa energiei.
Acest lucru poate să însemne fie găsirea unui cumpărător, fie atragerea unui nou investitor în acest proiect.
Până acum proiectul din Marea Neagră dezvoltat de BSOG a necesitat investiţii de circa 400 milioane de dolari.
În acest an, gigantul american Exxon a renunţat la proiectul din Marea Neagră dezvoltat împreună cu OMV Petrom, cumpărătorul a 50% din acţiunile proiectului fiind compania deţinută de stat – Romgaz, într-o tranzacţie de un miliard de euro.
Pe piaţă sunt multe întrebări legate de ce americanii vor să iasă din proiectele de gaze din Marea Neagră. Acesta ar fi cel de-al doilea exit american de proporţii din industria energetică locală după plecarea ExxonMobil.
“Carlyle vrea să lanseze acest proces, a angajat o bancă de investiţii şi vrea să vadă ce se întâmplă. Nu există nicio grabă la acest moment, ceea ce vedem fiind mai comportamentul normal al oricărui fond de investiţii. Este un test de piaţă, dar este posibil să vedem 20-30 de companii interesate să intre în camera de date a proiectului”, spun surse apropiate discuţiilor.
Oficialii BSOG, companie care este deţinută majoritar de Carlyle International Energy Partners, dar în care un pachet minoritar este controlat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), nu au comentat pe seama acestei informaţii.
De asemenea, reprezentanţii Carlyle nu au dorit să comenteze informaţiile vehiculate pe piaţă privind viitorul proiectului de gaze din Marea Neagră.
Potrivit unor surse din piaţă, Carlyle ar fi angajat banca de investiţii Jeffries pentru această evaluare strategică.
Conform unei decizii adoptate la începutul pandemiei, statul român, prin Guvern, chiar CASS are un drept de veto în câteva domenii strategice în frunte cu cel al Energiei, aşa că ieşirea şi intrarea altcuiva dintr-un proiect de acest gen trebuie să aibă o aprobare precisă. Adică vânzătorul nu poate să vândă cui vrea el.
Proiectul MGD constă în cinci sonde de producţie (o sondă submarină la zăcământul Doina şi patru sonde de producţie la zăcământul Ana), o platformă de producţie monitorizată şi operată de la ţărm, amplasată pe zăcământul Ana şi o conductă submarină de 126 de kilometri care asigură transportul gazelor până la noua staţie de tratare a gazelor (STG) din comuna Corbu, judeţul Constanţa. Întreaga investiţie s-a ridicat la circa 400 de milioane de dolari. Cantităţile extrase vor fi cumpărate de ENGIE România în baza unui contract semnat în 2018 cu o durată de 10 ani. În total, rezervele sunt de 10 miliarde de metri cubi, ceea ce înseamnă la preţul de azi al gazului circa 12 miliarde de dolari. Momentul în care americanii au finalizat proiectul este extraordinar: producţia internă este pe minus, astfel că nevoia de noi resurse este tot mai pronunţată, legislaţia abia a fost schimbată în favoarea investitorilor, iar preţurile sunt la cer şi cel mai probabil acolo vor rămâne ani de zile.
Pe de altă parte însă, acest nou exit al americanilor dintr-un proiect strategic românesc, după cel al ExxonMobil, care a primit 1 mld. dolari pentru partea lor din Neptun Deep, poate fi un semnal despre cum se reorientează forţele în această regiune, ţinând cont de războiul care se desfăşoară la graniţele României.