- Barna, MFP: Antreprenorii români se mulțumesc cu prea puțin.
- Barna: Nu vor să cucerească piețe afară.
- Barna: Au capacitatea și instrumentele să performeze afară.
- Barna: BID este un instrument pentru IMM-uri.
- Barna: Multe țări vecine României ajută investitorii să iasă pe piețele externe.
- Barna: Trebuie să ne dorim mai mult ca antreprenori.
Antreprenorii români privesc cu optimism la evoluţia economiei naţionale, însă principala problemă este lipsa de predictabilitate a legislaţiei fiscale.
Advertisment
Tanczos Barna, ministrul Finanţelor, le cere antreprenorilor români să fie mai curajoși, să nu se mulțumească cu puțin și să se extindă internațional. El spune că mulți antreprenori ating un prag și stagnează, refuză să crească și evită ieșirea pe piețele externe, deși dețin capacitatea și resursele necesare.
Barna afirmă că sprijinul statului joacă un rol esențial în dezvoltarea afacerilor și menționează că Banca de Investiții și Dezvoltare, recent lansată, oferă IMM-urilor noi instrumente de creștere și internaționalizare.
Titlurile zilei
Ministrul promite stabilitate fiscală și declară că face tot posibilul ca în acest an Codul Fiscal să nu sufere modificări, să nu introducă noi impozite și să nu crească taxele existente.
Barna indică faptul că 1.400 de firme contribuie cu peste jumătate din taxele colectate și susține că orice modificare guvernamentală influențează imediat nivelul încasărilor, ceea ce confirmă eficiența sistemului.
Ce spune Marius Luican, CEO, Reveal Marketing Research, pentru Aleph Business?
Vedem declarațiile lui Tanczos Barna despre antreprenorii români și cum aceștia trebuie să aiba mai mult curaj, să iasă pe piețele de afară și să le cucerească pentru că au capacitatea și instrumentele necesare. Credeți că e adevărată afirmația lui despre lipsa curajului antreprenorilor? Care ar putea fi motivele pentru care nu mai au curaj să se extindă?
„Este foarte reală, este o analiză foarte corectă. Tanczos Barna, alături de oamenii politici ai UDMR-ului, au fost întotdeauna cam cei mai echilibrați și profesioniști din executivele de la București. Ce pot să spun este că sunt mai multe condiții ca o companie să poată să cucerească noi piețe.
În primul rând am avut o situație de genul ăsta pentru care am făcut cercetare și pe piețele externe primul răspuns pe care îl primeau este ai cucerit piața ta ca să poți să vii, să am încredere că vii pe piața mea și capeți valoare. Deci, în primul rând, o primă problemă ține de produsul sau serviciul pe care l-ai să îl exporți, să fie relevant pentru piețele externe și să aibă forța necesară, să fie inovator, să ai ce să duci acolo.
În al doilea rând depinde din ce piață pleci, pentru că dacă pleci dintr-o piață în care ești lider de pe segmentul respectiv, dar segmentul are dimensiuni foarte mici față de țara în care urmează să te duci, cu siguranță că respectiva companie nu va avea forța necesară să intre pe acea piață. Deci, una dintre problemele pe care încă le are România este că în foarte multe domenii, chiar liderii anumitor, liderii pe zona de producție, servicii, absolut indiferent de ce am vorbit, încă au dimensiuni foarte mici”, spune el.
„Cu ani în urmă am reușit să facem câte ceva, au fost companii din zona tech-ului care, cum spuneam la primul punct, au avut ce să ducă pe piețele externe, au avut forța necesară, au reprezentat ceva, nici nu au reprezentat foarte mult în România și au reușit să se impună afară. Dar fără să reprezinți cu adevărat ceva în România, e foarte greu să te duci în afară, pentru că ajungem la punctul 3, la care domnul ministru s-a referit și are foarte mare dreptate și aici vorbim despre finanțare, despre zona băncilor și despre capacitatea băncilor de a susține investiții de dimensiuni mari.
Noi avem un număr foarte mare de bănci, aici au fost foarte multe voci de-a lungul timpului care au spus că ar fi bine ca aceste bănci să mai fuzioneze, să creăm acumulări de capital, de valori mai mari, care să poată să ducă niște proiecte de dimensiuni mari. Infințarea acestei bănci, la care face referire domnul ministru, este o veste foarte bună, fără doar și poate, dar încă în această direcție a finanțării sunt lucruri de făcut. Un ultim punct la care m-aș referi legat de acest subiect, ține de susținerea executivului a statului, a zonei Ministerului de Externe, a eforturilor statului român de a susține astfel de investitori din toate punctele de vedere.
Nu trebuie neapărat, așa cum auzeam în presă cu ani în urmă, că anumite ambasade dădeau fuga la Guvernul României, dar un minim de suport pe piețele externe, cu siguranță că este un foarte mare ajutor pentru companiile românești, care targetează pătrunderea pe piețe externe”, adaugă el.
Banca de investiții și dezvoltare s-a lansat oficial și este încă un instrument pentru IMM-uri, conform declarațiilor Ministrului Finanțelor. Credeți că este o soluție reală pentru IMM-uri sau e doar un alt mecanism birocratic?
„Asta, ministrul ne-a răspuns. Stabilitate, stabilitate și iarăși stabilitate. De 30 de ani vorbim numai despre stabilitate și de predictibilitate. Din păcate, ceea ce trebuie spus, răspicat, este că astăzi, cu acest deficit enorm pe care îl avem, noi ne aflăm după 3 ani de zile de creștere continuă a taxelor din partea statului.
Deci, oferta și promisiunea pe care Ministrul Finanțelor o face astăzi, spunând că va păstra același nivel al impozitării și nu vor mai crește impozite, este esențial, chiar și așa fiind în momentul ăsta nivelul impozitorii în România nu este mic, nu este mare. A devenit greu de suportat pentru actorii economici. Deci, statul, în primul rând, asta trebuie să facă. Trebuie să lase zona antreprenorială să respire.
Ministrul se referea la micro-intreprinderi, extinderea cu curaj a micro-intreprinderilor în afara granițelor. Aici chiar că mi se pare dificil. Adică, micro-intreprinderile au fost cele mai lovite în ultimii ani de zile de modificarea condițiilor fiscale în mod semnificativ. Adică, vorbim despre modificări deosebit de dure ale fiscalității. Deci, statul știe foarte bine ce are de făcut și de fiecare dată când a avut puterea să facă lucrul ăsta, să ia piciorul de pe accelerația taxelor, în plan economic lucrurile s-au văzut”, continuă Luican.
„Avem exemple în istoria României în care, fie că vorbim de zona micro-intreprinderilor, companiilor mici și medii, fie că vorbim de marii jucători ai pieței, s-a văzut în momentul în care statul a susținut piața și a lăsat un anume sector să crească. Chiar și asta ar putea să facă foarte bine executivul, să aleagă direcții strategice. Pentru că, în mod cert, nici o țară din lumea asta nu poate investi în toate. Nu poate investi în micro-intreprinderi la modul general. Nu poate investi în marile companii la modul general.
Dar există sectoare care au potențial, care au capacitatea și statul, executivul, sistemul financiar bancar și toate forțele trebuie să așeze în spatele lor. Pentru că, într-un final, subiectul, output-ul acestei dorințe a Ministrului Finanțelor și a noastră a tuturor, este ca aceste companii să facă valoare adăugată în afară a granițelor și să ajungem în etapa în care repatriăm acest profit spre România, așa cum se întâmplă în toate țările dezvoltate.
Până nu vom ajunge în această poziție, să avem capacitatea să mergem în afară, să cucerim și să aducem în interiorul țării, nu vom putea vorbi de o Românie dezvoltată sub nicio formă”, adaugă el.