- Barna, MFP: Antreprenorii români se mulțumesc cu prea puțin.
- Barna: Nu vor să cucerească piețe afară.
- Barna: Au capacitatea și instrumentele să performeze afară.
- Barna: BID este un instrument pentru IMM-uri.
- Barna: Multe țări vecine României ajută investitorii să iasă pe piețele externe.
- Barna: Trebuie să ne dorim mai mult ca antreprenori.
Antreprenorii români privesc cu optimism la evoluţia economiei naţionale, însă principala problemă este lipsa de predictabilitate a legislaţiei fiscale.
Advertisment
Tanczos Barna, ministrul Finanţelor, le cere antreprenorilor români să fie mai curajoși, să nu se mulțumească cu puțin și să se extindă internațional. El spune că mulți antreprenori ating un prag și stagnează, refuză să crească și evită ieșirea pe piețele externe, deși dețin capacitatea și resursele necesare.
Barna afirmă că sprijinul statului joacă un rol esențial în dezvoltarea afacerilor și menționează că Banca de Investiții și Dezvoltare, recent lansată, oferă IMM-urilor noi instrumente de creștere și internaționalizare.
Titlurile zilei
Ministrul promite stabilitate fiscală și declară că face tot posibilul ca în acest an Codul Fiscal să nu sufere modificări, să nu introducă noi impozite și să nu crească taxele existente.
Barna indică faptul că 1.400 de firme contribuie cu peste jumătate din taxele colectate și susține că orice modificare guvernamentală influențează imediat nivelul încasărilor, ceea ce confirmă eficiența sistemului.
Ce spune Adrian Vasiu, antreprenor, pentru Aleph Business?
Vedem declarațiile lui Tanczos Barna despre antreprenorii români și cum aceștia trebuie să aibă mai mult curaj, să iasă pe piețele de afară și să le cucerească pentru că au capacitatea și instrumentele necesare. Credeți că e adevărată afirmația lui? Care ar putea fi motivele pentru care antreprenorii nu se extind pe piața externă?
„Cred că este adevărată afirmația domnului ministru. Trebuie să înțelegem că noi în România acum, avem o clasă de antreprenori care există de 35 de ani. Acești oameni nu au vârsta mea de 30 și un pic de ani, nu sunt născuți după Revoluție. Cei care ajung la nivelul la care să aibă companii, care au resurse necesare să se extindă în alte țări, de obicei sunt oameni care sunt +60 de ani care au trăit tinerețea lor într-o altă epocă politică și economică și viziunea lor despre extinderea în alte țări poate să fie influențată de cultura în care au trăit mai degrabă decât de aspirațiile economice. Oamenii despre care noi vorbim din România sunt oameni care au plecat de la zero.
Trebuie să le înțelegem mentalitatea și condițiile socio-economice în care ei au crescut. Astfel că este foarte greu de explicat unui astfel de om că cu siguranță poți să faci de zeci ori mai mulți bani dacă ai o mentalitate care te ține într-o situație în care vrei să controlezi tu totul. Putem face o legătură foarte simplă ca să înțeleagă telespectatorii noștri. Imaginați-vă acele companii românești, foarte mari sau foarte interesante din fiecare oraș, din provincie și din București, în care, din diferite motive, fondatorul companiei fie s-a retras, fie poate a avut o problemă de sănătate sau nu mai este printre noi. Acele companii nu mai există. Ele erau formate doar în jurul unei persoane. Ori ăsta nu este un succes adevărat, nici personal, nici economic. O companie trebuie să funcționeze fără fondatorul ei mai departe și să poată să aibă propria personalitate și propria putere mai departe de oricare alt om. Asta vine din educație odată și din cultura în care trăim”, spune el.
„Respect foarte mult inițiativa domnului ministru și mi se pare interesant că ajungem să discutăm așa ceva în spațiu public și mai ales să ne auzim din partea politicienilor acest lucru. Este imperios necesar pentru economia României, pentru că noi avem o problemă. Spunem așa, acest discurs care uneori poate este critic la adresa UE sau al parteneriatelor noastre cu alte țări. Spunem așa, vin alții și își vând produsele la noi, iar noi nu folosim produse românești. Ar trebui ca companiile românești să meargă în alte țări, să facă business, să aducă profitul în România. Trebuie să ne uităm și la noi. Dar nu facem acest lucru pentru că nu ne-am dorit să-l facem.
Atunci când pleci, de la zero în 90 și n-ai avut nimic, că ai lucrat la o întreprindere și te trezești în 10 ani, că ești milionar, tu nu mai vrei să pleci în alte țări, cel mai probabil cu business-ul, și să te expui riscului. Tu deja ești foarte confortabil, iar compania ta depinde doar de tine. Aceasta este principala problemă de mentalitate și atitudine pe care o are antreprenorul român care nu se extinde. Nu e caz să generalizăm. Există și cazuri fericite. Dar marea majoritate nu se gândesc să iasă din orașul lor, darămite din țară”, adaugă el.
Banca de investiții și dezvoltare s-a lansat oficial și este încă un instrument pentru IMM-uri, conform declarațiilor Ministrului Finanțelor. Credeți că este o soluție reală pentru IMM-uri sau e doar un alt mecanism birocratic?
„Nu cred că este doar un mecanism birocratic. Cred că fiecare încercare de acest gen trebuie respectată și promovată. Știți, am văzut de-a lungul timpului toate aceste facilități, inclusiv sub formă de fonduri europene sau diferite programe cum este acesta, ține de două părți. Cei care creează programul și cei care aplică. Nu putem să judecăm doar un program că nu este neapărat funcțional, dacă aplicanții nu și-au făcut treaba mai departe. Trebuie să vedem din două unghiuri.
Cred că ar trebui mult mai multe astfel de programe, care să genereze experiență și istoric, atât creatorilor de programe, adică statului și celor care lucrează acolo, cât și antreprenorilor și celor care își doresc să fie antreprenori, să-i încurajeze să se aplice mai mult și să nu plece cu prejudecata asta, cum mi-ați pus dumneavoastră întrebarea, dacă e doar o altă chestiune care e făcută de imagine. Pentru că am văzut lucrul ăsta, criticăm, dar noi nu am aplicat niciodată la așa ceva. Criticăm orice lucru legat de IMM-uri sau de dezvoltarea în sensul ăsta”, spune Vasiu.