- Guvernul modifică legislația cu privire la guvernanța corporativă.
- Sunt stabilite criterii pentru numirea conducerii companiilor de stat.
- Inclusiv reguli legate de studii şi experienţa profesională.
- Legislația este aliniată cerințelor Comisiei Europene.
- Reglementările urmăresc creșterea transparenței.
- Reglementările urmăresc reducerea dependenței de subvenții publice.
- Conducătorii AMEPIP trebuie să aibă studii superioare.
- Membri CA/CS trebuie să aibă studii superioare.
- Șeful AMEPIP trebuie să aibă minimum 10 ani de experiență.
- Administratorii nu pot fi și salariați activi ai întreprinderii în mandat.
Guvernul aprobă Ordonanța de Urgență pentru modificarea legislaţiei privind guvernanţa corporativă. Noile reguli impun criterii clare legate de studii, experiență profesională și independență în procesul de selecție. Noile reglementări urmăresc creşterea transparenţei şi reducerea dependenţei întreprinderilor publice de subvenţiile bugetare.
Advertisment
Decizia vine după ce Comisia Europeană suspendă, în octombrie 2024 plata unor fonduri PNRR, pe cererea de plată nr. 3. Printre motive se află și modalitatea de numire a conducerii companiilor de stat din energie şi a Agenţiei pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP).
Ce spune Dragoș Cabat, economist, pentru Aleph Business?
Cu ce vin aceste schimbări pentru șefii companiilor de stat?
„Cu ce vin? Aduc mai multă transparență, aduc profesionalism și, mai ales, aduc câteva cerințe importante. Pe de-o parte, ca persoanele care lucrează în sistemul bugetar, în special secretar de stat sau persoane cu alte funcții de genul acesta să nu mai poată să participe în consiliile de administrație, pentru că era o practică absolut comună ca persoanele regimentate politic, că secretarii de stat, în general, sunt puși politic acolo unde sunt, și să câștige bani, să suplimenteze veniturile prin participarea la consiliile de administrație ale companiilor de stat.
Titlurile zilei
Din punctul meu de vedere, și din punctul oricui de vedere, care s-a uitat la lucrul acesta, este un conflict de interese și este o plată dublată pentru aceeași persoană pentru că oamenii aceștia lucrau în ministere, aveau ca responsabilitate companiile respective, dar în plus erau și angajați sau luau indemnizații de la consiliile de administrație, deci mai primeau bani încă o dată de la aceeași companie.
Sigur, independența lor și faptul că nu ar fi implicații politice în companiile respective de stat este un alt criteriu care a stat la baza impunerii de către Comisia Europeană a acestor criterii. Sunt criteriile generale la nivel european, cel puțin, dacă nu mondial, așa că nu este ceva special pentru noi, pur și simplu în felul acesta ne aliniem cu criteriile de guvernanță corporativă la cele mai bune practici din Uniunea Europeană, din OCDE și la nivel mondial, până la urmă, din toate țările dezvoltate ale lumii”, spune Cabat.
Trei companii de stat ar putea intra pe bursă în acest an. E o asumare în PNRR. Când ar putea începe procesul de listare și ce impact va avea asta în economie?
„Da, este puțin târziu, cred eu, acum, dacă începe procesul de listare. El ar trebui doar grăbit foarte tare, suntem deja în aprilie. Și pentru companiile de stat, am văzut și când a fost listarea Hidroelectrica, și când au fost celelalte companii de stat din energie. Procesul durează cam un an, un an și jumătate poate dura, până când respectivele companii pot să îndeplinească toate cerințele și toate condițiile pentru a fi tranzacționate pe bursă.
Dar, cu siguranță, se pot face pași importanți pentru a avea listarea acestor companii la bursă. Să se întâmple cât mai repede, foarte optimist anul acesta, dacă nu la începutul anului viitor. Cu siguranță, însă, putem ca, în felul acesta, să declarăm, și o să fie de acord Comisia Europeană, că s-au făcut pași importanți pentru listare și ne vor debloca sumele respective din PNRR.
Deci, procesul, odată început, va continua. Și lucrul acesta va aduce mai multă lichiditate bursei, va aduce mai mulți investitori pe bursă și va aduce o dezvoltare atât a bursei de valori, cât și, în general, a pieței și a mediului investițional în România”, adaugă el.