- Nivelul de inovare al firmelor din București și Ilfov este sub așteptări.
- Firmele alocă doar 5% din bugete pentru investiții.
- În 2019, București-Ilfov era clasificat ca Inovator Moderat.
- În 2021 trece la statutul de Inovator Emergent Plus.
- În 2019, cheltuielile totale pentru CDI sunt 1,07% din PIB-ul regional.
- 0,59% din PIB provin din cheltuieli private.
- Majoritatea fondurilor au mers spre achiziția de echipamente și software.
Regiunea București-Ilfov este centrul economic al României. Aici se generează aproape 25% din PIB-ul național și se află cele mai multe institute de cercetare (82) și universități (33) din țară. Dar când vine vorba de inovare, rezultatele rămân sub așteptări. Regiunea se menține sub media Uniunii Europene în ceea ce privește performanța în inovare. Firmele locale folosesc prea puțin cercetarea pentru a crea produse sau servicii noi, iar colaborarea dintre mediul academic și cel de afaceri este slabă. Structura acestor cheltuieli accentuează problema. 5% sunt alocate investițiilor de capital, iar 95% merg către cheltuieli curente. Deși București-Ilfov dispune de 19 entități de transfer tehnologic și două parcuri științifice, cererea din partea firmelor este scăzută, iar rezultatele sunt slabe. Din cele 21 de clustere active în regiune, doar 1 din 10 IMM-uri sprijinite reușește să introducă o inovație pe piață.
Advertisment
Ce spune, Costin Tudor, fondator și CEO, Undelucram.ro, pentru Aleph Business?
“Cred că este un mix de lipsă de cunoaștere, în primul rând, și pe de o parte și pe de altă parte de această viziune scăzută, aș putea spune, a antreprenorilor șia managerilor din România. Cred că dacă întrebăm o sută de companii din România, zece, cu indulgență, ar ști de aceste centre de dezvoltare, ar ști că există o
oportunitate de colaborare și așa mai departe.Iar în ceea ce privește viziunea, care evident se cascadează și în cultură organizațională, aș zice mai de grabă că apetitul nostru al românilor este mai de grabă de un business de comerț, adică cumpăr ieftin și vând scump, decât de un business de dezvoltare și numai
în cercetare și așa mai departe. Deci, cred că e un mix de de mai mulți factori, dar cel mai important este această lipsă de cunoaștere, dar și viziunea scăzută.”
Cum pot fi IMM-urile mai bine sprijinite să adopte inovația?
“Cred că o mai bună informare a companiilor și evident, informarea aceasta trebuie să fie cumva bidirecțională, adică și companiile să fie informate, dar să și dorească, să și facă “cioc -cioc” în stânga, în dreapta, să spun așa, să primească informații, nu doar acest status pe care îl au, și anume că trebuie să generăm business-uri, trebuie să generăm venituri, trebuie să generăm profitabilitate rapid, dacă se poate. Apoi, cred că aș merge un pic și mai îndeaproape, în zona de educație Prin educație, cred că se pot schimba un pic mentalitățile pe care noi, în momentul de față, le avem. Și putem pivota mai mult spre cum este în vest, și anume, a găsi tehnologii, a investi în tehnologii, a găsi parteneri care să ne ajute. Cred că este și rolul unor investitori de a ne educa sau a educa companiile din România în acest sens. Dar în principal este această nevoie de informare și educare ca lucrurile să înceapă să se întâmple. Ideea este că cu toții ne dorim, din păcate sau din fericire, rezultate pe termen scurt. Iar rezultatele acestea pe care le dorim, pun presiune pe modul cum o facem. Adică, noi investim în momentul de față, dacă să spun acea parte foarte simplist, în cercetare, în a cumpăra echipamente tehnologice sau în a cumpăra software.Altfel, mai departe, e foarte greu.“, mai adaugă Costin Tudor