Analiză Sierra Quadrant: Pericolul companiilor ,,zombie’’ se extinde în economie. În T1/2025, una din patru companii are o situaţie financiară extrem de instabilă şi care pot oricând să intre în insolvenţă sau în faliment

• Una din patru firme devine „zombie” în T1/2025 și afectează grav lanțurile economice.
• Numărul companiilor în dificultate trece de 155.000, un record post-pandemie.
• Cresc insolvențele și blocajele financiare, inclusiv la firme mari, potrivit analizei Sierra Quadrant.

În T1/2025, o analiză realizată de Sierra Quadrant arată că una din patru companii din România intră în categoria „zombie”. Aceste firme prezintă o instabilitate financiară extremă și riscă oricând să intre în insolvență sau faliment și afectează astfel grav lanțurile economice din care fac parte.

Care sunt domeniile cele mai afectate?

Cele mai vulnerabile domenii sunt IMM-urile care activează în comerț, transport și depozitare, agricultură, turism și servicii. Acestea suferă din cauza scăderii vânzărilor, a inflației și a majorării costurilor operaționale – de la taxe și costuri de producție până la cheltuieli salariale. Multe dintre ele funcționează la limita supraviețuirii și pot ceda în orice moment.

Care e profilul companiilor „zombie”?

Aceste firme abia își plătesc facturile și se mențin pe piață prin rulaj, prin credit comercial și prin amânări la plată către furnizori. Activează în special în sectoare economice dependente de consum și, prin fragilitatea lor, alimentează riscuri majore de contagiune în lanțurile comerciale.

Care e situația generală a firmelor vulnerabile?

Pe lângă firmele „zombie”, datele Ministerului Finanțelor și ale Registrului Comerțului indică existența a aproape 160.000 de companii în dificultate – fie dizolvate, radiate, aflate în insolvență sau cu activitatea suspendată. Aceasta reprezintă cea mai ridicată cifră din ultimii cinci ani.

Eșuează restructurarea și persistă blocajul financiar

Multe firme beneficiază în trecut de ajutor guvernamental și de amânări la plată, însă abuzează de creditul comercial. Odată cu încetinirea economiei, în loc să se restructureze, ele intră în blocaj financiar și atrag în cădere furnizori, angajați și alte companii din lanțul economic.

Cum escaladează criza lichidităților?

Datele BNR arată că în 2024 crește cu 30% valoarea instrumentelor de plată refuzate și cu 17% numărul acestora față de anul anterior. Aceste semnale indică o criză tot mai profundă de lichiditate. În plus, tot mai multe companii medii și mari se confruntă cu dificultăți financiare și devin vizibile abia când ajung în incapacitate de plată.

Indicatorii economici se înrăutățesc

Inflația, majorările de taxe și scăderea vânzărilor conduc la un record al firmelor aflate în dificultate: 155.207 la finalul anului 2024, cu aproape 22.000 mai multe decât în 2023. Este cea mai slabă performanță economică de la pandemia din 2020 încoace.

Economia încetinește dramatic

Datele INS indică un avans economic de doar 0,8% în 2024, cel mai mic din ultimii 12 ani, fără anul pandemiei. În același timp, numărul firmelor dizolvate atinge 46.205, comparativ cu 3.762 în 2008, anul crizei financiare. Radierile cresc cu 16,5%, iar suspendările de activitate cu 14,5%.

Cresc insolvențele și scad șansele de redresare

În 2024 se deschid 7.274 de proceduri noi de insolvență, față de 6.650 în 2023. Aproximativ 37% dintre firmele intrate în insolvență sunt active de peste 10 ani. În total, acestea înregistrează datorii de peste 2,5 miliarde de euro și contribuie la agravarea dezechilibrelor economice.