- Numărul companiilor aflate în diverse stadii de dificultate (insolvență, dizolvare, suspendare) ar putea ajunge la 170.000 – 180.000, față de 155.000 la începutul anului, arată o analiză Sierra Quadrant.
- Peste 25% dintre firmele care se vor închide sunt „zombie”, adică nu mai generează venituri suficiente și supraviețuiesc doar prin împrumuturi sau amânări.
- Noile taxe și scăderea volumului vânzărilor pun presiune pe firmele mari, iar efectele inflației și accesul dificil la finanțare agravează situația.
Numărul firmelor cu probleme, în diverse stadii, precum radiere, insolvenţă, dizolvare sau suspendare a activităţii, va creşte semnificativ în acest an, de la 155.000 spre 170-180.000 de companii, pe fondul diminuării activităţii economice şi a efectului noilor restricţii privind activitatea microîntreprinderilor.
Advertisment
“Multe dintre firmele care se vor închide în 2025, peste 25%, sunt firme „zombie”, companii care, aşa cum arată şi datele BNR, nu mai produc suficiente venituri pentru a-şi continua activitatrea şi care trăiesc doar prin noi împrumuturi sau amânări. În plus, mai mult de o treime dintre firmele mari sunt în dificultate din cauza noilor taxe ( pe cifra de afaceri, taxa pe stâlp etc.) şi a scăderii semnificative a volumului vânzărilor”, arată o analiză Sierra Quadrant.
Efectele inflației și accesul la finanțare
Peste 155.000 de firme se aflau în dificultate la începutul acestui an. Cifra reprezintă un record al ultimilor cinci ani, potrivit Sierra Quadrant, numărul firmelor dizolvate ajungând la un nivel dublu faţă de cel din precedenta criză economică, din 2008-2009.
Titlurile zilei
Scăderea semnificativă a vânzărilor în volum, pe fondul efectelor inflaţiei, se află în prim-plan în aproape toate domeniile economice. Accentuarea blocajului financiar este, de asemenea, una dintre cauzele care au dus ca multe firme să înregistreze probleme financiare, spun consultanţii Sierra Quadrant.
“În esenţă, economia continuă să resimtă din plin efectele inflaţiei, creşterii costurilor operaţionale şi accentuarea fenomenului de dezintermediere. Businessul a devenit, în multe domenii, un teren destul de arid în care rezistă doar cei care ştiu să îşi adapteze expunerile financiare, volumul de activitate şi mai ales cheltuielile operaţionale’’, declară Ovidiu Neacşu, partener coordonator Sierra Quadrant.
Dincolo de efectele inflaţiei, printre cauzele numărului mare de firme aflate în dificultate se află creşterea taxelor şi a impozitelor, a salariului minim pe economie, reducerea creditului furnizor şi limitarea accesului la creditare.
Firmele nu au anticipat încetinirea economică
“Din păcate, multe firme n-au anticipat dinamica economiei şi nu şi-au restructurat activitatea. Au crezut că redeschiderea pieţelor, după lockdown-ul pandemic va genera un val de creştere economică fără precedent, s-au împrumutat, au deschis noi linii de business şi au pariat greşit, din punct de vedere al planurilor de business. Aşa am ajuns ca multe firme să îşi rostogolească datoriile, leasing-urile, în speranţa că anul viitor va fi mai bine. Din păcate, economia a performat aşa cum anticipam, din ce în ce mai slab”’, a mai spus Ovidiu Neacşu.
Potrivit experţilor, de modul în care firmele vor gestiona aceste riscuri va depinde supravieţuirea acestora într-o perioadă în care problemele economice tind să se accentueze.
Experţii de la Sierra Quadrant mai avertizează că lanţurile economice atârnă de un fir de aţă în multe domenii, de la comerţ la transporturi şi construcţii.
“Sunt firme care, la prima vedere, funcţionează normal însă ascund datorii rostogolite de la an la an şi care au capitaluri proprii negative. În plus, nu mai fac niciun fel de investiţii, iar asta le afectează competitivitatea şi, foarte important, caută să întârzie cât mai mult plăţile, încercând să reziste din cash flow. Pentru acestea şi nu numai pentru ele, pentru toate firmele de pe lanţul economic respectiv, intrarea în dificultate a unui partener riscă oricând să declanşeze un efect similar cu prăbuşirea unui castel de cărţi de joc’’.