Alexandru Agatinei, CEO, How to Web: Start-up Nation și Start-up Plus nu sunt venite să ajute să creezi start-up-uri de tehnologie

• România coboară 4 locuri în raportul StartupBlink 2025.
• Țara se clasează pe locul 48 în topul global al ecosistemelor start-up.
• România înregistrează un scor de 4.802 puncte.
• Estonia ocupă locul 1 mondial, cu 30.722 de puncte.
• Ucraina urcă 4 poziții și crește cu 26,2% în scor.
• Grecia depășește România cu o creștere de 12,07%.
• România rămâne sub Rusia, Bulgaria, Turcia și Polonia.
• Bucureștiul pierde 7 poziții și ajunge pe locul 116 global.
• Cluj-Napoca urcă 5 locuri și înregistrează o creștere de peste 16%.
• Start-up-urile românești atrag doar 44,6 milioane de dolari în 2024.
• România pierde poziții și în clasamentul Europei de Est.

România e mai puțin atractivă decât Ucraina și Rusia, țari aflate în război, pentru deschiderea unor afaceri. În 2025, țara noastră coboară pe locul 48 în clasamentul global StartupBlink, și e întrecută de Bulgaria, Rusia și Ucraina.

Scorul nostru scade cu 4,4%, iar decalajul față de liderii globali devine semnificativ: Estonia are un scor de șapte ori mai mare.

În același timp, Ucraina urcă cu 26%, Grecia cu 12%, iar România rămâne fără strategie, fără investiții și fără încrederea fondatorilor.

Într-o țară cu mii de IT-iști și universități bune în domeniu, start-up-urile atrag 44 de milioane de dolari în tot anul 2024. Raportul recunoaște faptul că România dispune de o bază solidă în educația STEM și de un bazin consistent de profesioniști în IT, la costuri competitive.

Dar nu e suficient pentru a compensa deficiențele structurale din cadrul legislativ și lipsa unor politici coerente de susținere a antreprenoriatului.

Ce spune Alexandru Agatinei, CEO, How to Web?

„Într-adevăr, peisajul nu este niciunul roz, din punct de vedere al investițiilor sau al numărului de start-up-uri, dar, datele sunt cel puțin incomplete și știm cât de dificil este să obții date cu acuratețe foarte mare, motiv pentru care și noi am început să facem un raport de câțiva ani de zile și care urmărește nivelul, deci, volumul și numărul de investiții care se întâmplă în start-up-uri, deci, tehnologie, în toată Europa de Est, în mod special din România, că de acolo am pornit cu acest raport, și care arată că în 2024 start-up-urile românești au atras investiții de aproximativ 140 de milioane de euro și ăsta este al patrulea an consecutiv când volumul investițiilor în start-up-uri românești depășește acest milestone, să zicem, de peste 100 de milioane de euro atrase de start-up-urile românești.

Și atunci, cred că ce trebuie să înțelegem de aici, așa ca o lecție, este să cercetăm și noi, la rândul nostru, date din mai multe surse și ce face dificil să obții imaginea asta pe care ne concentrăm noi să o creem este că, datele astea cantitative, fără să existe și elementul ăsta calitativ la care lucrăm noi pentru că obținem datele astea din discuții cu organizații ca și noi, care fac aceste activități sau programe, suport în toată regiunea Estului Europei și care sunt cel mai îndreptățite inclusiv să poată să transmită care este, de fapt, realitatea din teren și realitatea din teren, uneori, nu confirmă niște date din niște rapoarte care sunt strict cantitative și care urmăresc informații de pe internet, în principiu, că acum e ușor să obții informații de pe internet în era AI.

Start-up Nation și Start-up Plus nu sunt venite să ajute să creezi start-up-uri de tehnologie. Putem, pur și simplu, să uităm despre asta. Bine ar fi ca statul și, avem toată încrederea că în perioada următoare, sau, în următorul mandat, va fi o colaborare mult mai bună între sistemul public și privat, dar, elementul sau modul de măsurare, mai degrabă, este bazat pe investițiile private care dau la rândul lor fondurile acestea de investiții, pot să fie fonduri care sunt ridicate din bani instituționali și aici pot să intervină reglementări și tot felul de legislații care să sprijine astea în România și în Europa în general.

Dar, aceste programe care sprijină antreprenorii în general nu sunt venite să crească și nu garantează succesul start-up-urilor de tehnologie. Nu e un element la care aș recomanda să ne raportăm în privința succesului și progresului ecosistemului de tehnologie din România, cel puțin. Și nu pentru perioada de până acum, în orice caz.

Realitatea este că, în 2024, start-up-urile românești au atras investiții de peste 130, aproximativ 140 de milioane de euro, de fapt. Deci, nu cifra raportată de, să zicem, colegii de la StartupBink sau cine a făcut acel raport.

Și, de aici, putem să avem o altă discuție și poate chiar o discuție mai pe larg vreodată, pentru că, România, de fapt, se clasează undeva pe locul 5-6 în regiunea Estului Europei, apropo de volumul investițiilor în start-up-uri și numărul de tranzacții și numărul de companii care ridică investiții, inclusiv în 2024.

Și, o altă realitate mai este cea că nici nu știi, în momentul de față, cât de multe proiecte, adică, inclusiv concepte la care lucrează fondatori, sunt într-un ecosistem, pentru că totul este potențat și accelerat de tehnologiile astea care folosesc AI în momentul de față.

Noi estimăm că sunt active undeva la peste 2.000 de companii care au trecut de stadiul de idee, adică nu sunt doar doi oameni care vorbesc la o cafea despre ce ar face ei, ci chiar s-au apucat de treabă.

În România, cam ăsta este volumul, dintre care, undeva la până sub 100 de companii chiar au ridicat investiții anul trecut care au depășit această sumă de 130 milioane de euro”, spune el.