Sorin Faur, fondator, Academia de HR: În măsura în care renunți la recrutări pentru a te dezvolta și pentru a cuprinde necesarul de muncă, în același timp, pui presiune peste cei deja existenți să facă munca celor pe care intenționai să-i recrutezi

• Costul orar al forței de muncă are +16,04% în T1 2025 față de T1/2024.
• Costul orar al forței de muncă are +4,54% în T1 2025 față de T4/2024.
• Cheltuielile salariale directe cresc cu 4,53% față de T4/2024.
• Cheltuielile indirecte, non-salariale, cresc cu 4,80% față de T4/2024.
• Serviciile administrative și de suport cresc cu 8,88%.
• Costul forței de muncă scade cu 5,65% în sectorul energiei și utilităților.
• Toate activitățile economice au creșteri în T1/2025 față de T1/2024.

Costul orar al forței de muncă, în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare, crește cu 16,04% în T1 din 2025, față de aceeași perioadă din 2024, potrivit INS. Comparativ cu T4 din 2024, creșterea este de 4,54%.

Cele mai mari avansuri anuale sunt înregistrate în intermedieri financiare și asigurări (+21,95%), construcții (+20,41%) și alte activități de servicii (+20,35%), în timp ce cele mai mici creșteri au fost în tranzacții imobiliare (+8,91%), învățământ (+9,95%) și transport și depozitare (+11,72%).

Față de trimestrul anterior, creșteri semnificative se înregistrează în servicii financiare (+11,05%), servicii administrative (+8,88%) și activități culturale (+8,83%), în timp ce scăderi sunt înregistrate la energie (-5,65%) și tranzacțiile imobiliare (-1,13%).

Ce spune Sorin Faur, fondator, Academia de HR?

„Da, un subiect de actualitate. Într-adevăr, impactul, din păcate, va fi neplăcut. Pe de o parte, limitează capacitatea angajatorilor de a atrage noi talente, pentru că, evident, proporțional cu această creștere orară, bugetele de recrutare și de personal se diminuează proporțional. Pe de altă parte, pune presiune pe menținerea celor existenți. Pentru că, în măsura în care renunți la recrutări pentru a te dezvolta și pentru a cuprinde necesarul de muncă, în același timp, pui presiune peste cei deja existenți să facă munca pe care cei pe care intenționai să-i recrutezi, nu-i mai recrutezi. Și atunci apare a doua problemă. Pe de o parte, nu atragi oameni noi, pe de altă parte, pui presiune pe cei deja existenți care, la un moment dat, s-ar putea să vrea să plece, pentru că nu mai rezistă unei presiuni deja destul de mare.

Stresul, în momentul de față, burn out-ul sunt la cote maximă. Și atunci, companiile să devină, în aceeași măsură, preocupate de retenția angajaților, poate mai mult de recrutare, dacă nu au bani de recrutare în continuare, din aceste motive. Asta înseamnă că trebuie să fie atente foarte mult la ce oferă. Sunt foarte multe beneficii care au o valoare adăugată foarte mare, fără a avea un cost foarte mare asociat. Beneficii legate de relaționare, de comunicare, de respect de mediul de lucru și de interacțiune directă cu oamenii, ieșit din zona aceea de sticlă, de sidef, a unor manageri autoritari și agresivi.

În egală măsură, contează să oferi beneficii care sunt utile, pentru că foarte multe beneficii, în momentul de față, sunt doar de blazon. Nu sunt consumate la adevărata lor valoare sau rata de accesibilitate a lor este foarte mică, puțini le accesează, n-au nevoie de ele. Deci, o companie trebuie să facă o analiză foarte atentă pe ce cheltuie banii cu adevărat în zona de beneficii, care este structura MVP-ului, Employment Reproposition, în companiile respective, și dacă tai într-o parte la recrutare, atunci să mute la retenții.

Progresul nu poate fi oprit. Asta este premiza cu care trebuie să plecăm și, cu certitudine, AI-urile vor schimba viața noastră a tuturor. O fac deja. Nu trebuie să ne temem de asta. Deși, foarte multe locuri de muncă vor fi în mod clar afectate, vor ieși din piață. S-a întâmplat asta de multe ori. La 1910, când a apărut automobilul, industria calului, industrie uriașă la acel moment, a dispărut cu totul. Milioane de oameni lucrau în industria aceasta legată de întreținerea cailor care erau mijlocul principal de transport. Și nu s-a întâmplat nimic.

Din contră, s-a dezvoltat o industrie mult mai mare care a fost industria auto. La fel și aici. În momentul de față, da, foarte multe locuri de muncă trebuie regândite din temelii și se întâmplă lucrul ăsta, iar oamenii care sunt în acele poziții deja trebuie să acționeze în sensul recalificării și pregătirii pentru viitor. Companiile nu se vor opri din așa ceva, pentru că o companie este orientată către profit. Asta este misiunea fundamentală, să producă profit pentru societate, pentru acționari.

În consecință, cei care trebuie să se teamă, dacă trebuie să se teamă cineva, sunt cei care sunt în pozițiile care vor fi înlocuite de către AI-uri, dar acele poziții oricum erau sortite pieirii, pentru că sunt poziții în care oamenii, mai mult sau mai puțin, deja nu voiau să performeze. Cu componente repetitive foarte mare, bazate pe un nivel scăzut de cunoștințe și, într-un fel, erau oricum greu de ocupat. Aducea oamenii din Asia, pentru că, la un moment dat, se vor termina și ei. În acest punct de vedere, să ne pregătim pentru viitor, să evoluăm, cei care vor fi afectați vor fi cei care sunt nepregătiți. Din acest punct de vedere, durează câțiva ani, într-adevăr. Această tranziție să fie completă, spuneați, este nevoie și de investiții și, cu certitudine, nu se va întâmpla peste noapte. Tocmai bine că nu se va întâmpla peste noapte, că avem timp să ne pregătim. Dar pregătirea trebuie să înceapă astăzi.

Noi competențe, noi abilități, alfabetizare digitală și foarte mult în AI, să învățăm să facem din AI un aliat și din inteligența artificială, nu un dușman. Iar locurile de muncă care vor apărea, ca urmare a acestui demers de reașezare economică și ocupațională, vor fi mult mai interesante, motivante și, dacă vreți, vor respecta mai mult demnitatea umană în ceea ce suntem noi ființe creato“are, libere și conștiente. Nu văd un risc major, decât pentru cei care întârzie să facă tranziția către viitor”, spune el.