Oana Botolan, managing partner, CTeam România: Alinierea forței de muncă la cerințele pieței este un efort continuu, este un efort cu foarte multe nuanțe și care va dura destul de mult

• Numărul locurilor vacante scade la 32.600/T1.
• Piața muncii pierde 1.700 de posturi/T1.
• Industria prelucrătoare vine cu 18% din cerere.
• Sectorul bugetar adună peste 21% din posturi.
• Administrația publică oferă 3.800 de locuri.
• Sănătatea reduce cererea cu 1.100 de posturi.
• Comerțul taie tot 1.100 de posturi vacante.
• Construcțiile cresc cu 900 de locuri vacante.
• Domeniul tehnic urcă cu 600 de posturi.

Piața muncii își trage sufletul la început de 2025. Numărul locurilor de muncă vacante ajunge la 32.600 în primul trimestru, cu 1.700 mai puține față de finalul lui 2024.

În timp ce industria prelucrătoare și sectorul public rămân principalele „centre de gravitație” ale cererii de forță de muncă, domenii-cheie precum sănătatea, comerțul și salubritatea pierd teren.

Activitățile profesionale, științifice și tehnice marchează o revenire, cu o creștere de peste 0,5 puncte procentuale a ratei locurilor vacante, în timp ce construcțiile și asigurările revin în topul recrutărilor.

Ce ne spun aceste date despre dinamica economică, despre presiunea pe salarii și despre așteptările angajatorilor?

Ce spune Oana Botolan, managing partner, CTeam România?

„Pentru scăderea locurilor de muncă vacante avem o explicație foarte clară cu toții și ne așteptam la acest lucru, am observat acest trend descrescător al locurilor de muncă vacante încă începând de anul trecut și ne așteptam cu toții ca 2025 să nu fie un an în care economia să duduie și să se facă angajări la niște volume spectaculoase.

În consecință, scăderea, zic eu, uitându-mă la cifre și la procentele de scădere, scăderea este încă una acceptabilă, să spun așa, nu este una dramatică, dar este o scădere venită din tot ceea ce se întâmplă în plan economic, tot ceea ce se întâmplă în plan politic și geopolitic, lucru care duce la toți acești factori, ducând la o contractare a planurilor de dezvoltare, a bugetelor, în condițiile în care economia mondială, regională, europeană și din România nu sunt pe un trend suficient de crescător încât să putem vedea o creștere a numărului de locuri de muncă disponibile. Iar, faptul că în sectorul bugetar vedem locuri de muncă vacante, să nu uităm faptul că, sigur că da, situația politică și toate promisiunile și toate angajamentele de reducere a numărului de posturi a angajaților, a bugetelor din cadrul sectorului bugetar, probabil că au dus la faptul că vedem, în continuare, un număr de posturi neocupate în sectorul bugetar și vom vedea, în continuare, care vor fi măsurile și care va fi trendul în această parte.

Dar, ideea este că lucrurile stau în mod diferit, așa cum spuneați și dumneavoastră mai devreme, în funcție de industrie, în funcție de sector, vorbim de tipuri de joburi și de industrii în care angajările se fac în continuare. Sigur că da, probabil nu în numere atât de mari, dar, scăderea procentuală este una destul de mică, pe când și în paralel vedem și sectoare în care scăderea angajărilor este mult mai vizibilă, pentru că totul ține de dinamica economică și mai ales, eu, personal, nu aș trage absolut nicio concluzie, pentru că această perioadă, ultimele luni au venit cu o înghețare a bugetelor și o expectativă din partea mediului de business local, cât și internațional, în ceea ce privește planurile, bugetele, evoluția taxelor și așa mai departe, foarte mulți factori pe care îi știm deja cu toții.

Alinierea forței de muncă la cerințele pieței este un efort continuu, este un efort cu foarte multe nuanțe și care va dura destul de mult, pentru că această învățare, recalificare, durează. Durează, din păcate, timpul și, mă rog, ritmul accelerat al digitalizării, al introducerii și implementării inteligenței artificiale în foarte multe domenii și industrii. Nu ne permite luxul unui ritm lent, doar că, fiind vorba despre modificări structurale de abordare, percepții, efort ale forței de muncă din România, nu vom putea vedea peste noapte o aliniere sau niște pași spectaculoși în ceea ce privește alinierea angajaților sau celor angrenați în câmpul muncii la noile cerințe ale pieței sau la cerințele în continuă schimbare, să spunem așa, în continuă evoluție.

Pentru că, dacă până acum ne gândeam, din domeniul meu, dacă știu să fac recrutare sau sunt specializat în resurse umane, în momentul de față, dacă nu mă specializez, dacă nu învăț să folosesc tool-uri, platforme, sisteme actuale, nu voi mai putea să fiu relevant nici în domeniul pentru care m-am pregătit, să spunem și pentru care am experiență. Este vorba de o recalificare și o pregătire și o învățare continuă, în momentul de față. Echilibrul dintre cerere și ofertă pe piața forței de muncă este unul confortabil, adică cererea nu este mult mai mare decât oferta.

Nu suntem într-o situație, din păcate, ca în 2022, chiar și în 2023, când era atât de mare cererea încât se căutau oameni, se investea foarte mult, angajații și candidații aveau extrem de multe variante posibile. Deci nu putem vorbi de așa ceva, putem vorbi despre, așa cum spuneam, faptul că eu, personal, mă bucur că nu vedem concedieri colective, că nu vedem închideri de business-uri în volume mai mari decât cele pe care, din păcate, le-am și văzut. Sigur, cu toții sperăm că vom intra pe un ritm de creștere, dar ne asumăm că va fi un ritm lent și că anul acesta nu va fi unul spectaculos. Sperăm nici în negativ pe piața forței de muncă”, spune Botolan.