Munca în sistem hibrid creşte productivitatea, dar adaugă presiune pe angajaţi şi lideri

Modul de lucru hibrid ar putea forţa o regândire fundamentală a modului de măsurare şi gestionare a performanţei angajaţilor, arată un studiu realizat de furnizorul de soluţii HR Adecco.

La nivel global, 53% dintre lucrători doresc un model de lucru hibrid, în care mai mult de jumătate din timpul petrecut la muncă este la distanţă. Productivitatea a supravieţuit schimbării, cu 82% dintre participanţii la studiu se simt la fel de productivi sau mai mult decât înainte.

Orele suplimentare s-au înmulţit, având o creştere de 14% în ultimul an, iar mai mult de jumătate dintre tinerii lideri au raportat că au suferit de epuizare (“burnout”).

73% dintre angajaţi şi lideri solicită să fie măsuraţi în funcţie de rezultate, şi nu în funcţie de orele lucrate, în timp ce doar 36% dintre manageri evaluează performanţa pe baza rezultatelor.

Satisfacţia faţă de leadershipul din companii este scăzută şi se resimte o deconectare din ce în ce mai mare faţă de angajaţi. Numai o treime dintre non-manageri simt că primesc recunoaşterea cuvenită în cadrul organizaţiei în care activează.

Cea mai mare anxietate cu privire la revenirea la birou se înregistrează în Australia (53%), urmată îndeaproape de Marea Britanie (52%) şi Canada (51%).

Grupul Adecco a a realziat studiul global Resetting Normal: Defining the New Era of Work, ce examinează modul în care atitudinile faţă de muncă s-au schimbat de-a lungul a 12 luni şi evidenţiază problemele cheie pe care companiile trebuie să reuşească să le adapteze cu succes în această perioadă de tranziţie. La un an după ce pandemia a schimbat modul în care lucrăm pentru totdeauna, acest raport este construit pe baza cercetărilor din 2020 ale grupului Adecco, concentrându-se asupra perspectivelor pentru 2021 şi chiar mai departe şi extinzând cercetarea pentru a acoperi 25 de ţări şi 15.000 de respondenţi de la birou, pe tot globul, inclusiv România.

Directorul executiv al grupului Adecco, Alain Dehaze, a declarat: „Pentru cei care nu sunt obligaţi să fie prezenţi fizic ca să-şi îndeplinească munca, este evident că nu se vor întoarce niciodată la birou în acelaşi mod şi că viitorul muncii este flexibil. Pandemia a accelerat tendinţele existente până la punctul în care acestea nu pot fi ignorate, iar în viitor succesul depinde numai de adaptarea indivizilor şi liderilor la aceste trenduri.

Country Managerul Adecco România, Florin Godean, a declarat: “România face parte din acest studiu pentru prima dată. Este foarte interesant să vedem cum angajaţii români împărtăşesc aceleaşi griji şi preocupări ca cei din alte colţuri ale globului. De asemenea, studiul a relevat şi diferenţe mari de percepţie între angajaţii români şi cei din alte ţări sau grupuri de ţări:

Românii, alături de alţi est europeni, au printre cele mai scăzute dorinţe de a lucra de la distanţă după pandemie. Doar 43% dintre români şi est europeni doresc acest lucru, versus 64% de respondenţi din Japonia sau 63% din UK.

Tot românii, alături de alţi est europeni, doresc să revină cât mai repede la birou. 68% dintre români şi est europeni doresc acest lucru, versus 53% dintre australieni, care sunt reticenţi să revină la birou.

La nivel strict regional în Europa de Est, românii sunt cel mai mulţumiţi de perspectivele de carieră în viitorul apropiat, spre deosebire de angajaţii greci.

De asemenea, angajaţii români se declară cel mai puţin afectaţi de presiunea pe sănătatea mintală, în ultimele 12 luni (doar 21% dintre respondenţi se declară afectaţi), în comparaţie cu 55% dintre respondenţii din Polonia.

Cercetarea relevă faptul că la nivel global, o mare parte dintre angajaţi (53%), îşi doresc un model de lucru hibrid, în care cel puţin jumătate din timpul petrecut la muncă este de la distanţă, iar o mare parte din ei (71%) au acum un spaţiu care le permite lucrul eficient de acasă. Ultimele 18 luni au dovedit că munca la distanţă nu vine cu o pierdere a productivităţii şi că facilitează un mod de lucru mai incluziv şi flexibil. Mai mult de trei sferturi dintre angajaţi doresc să-şi păstreze flexibilitatea faţă de propriul program, mergând înapoi la birou, dar cu anumite condiţii. Acest lucru este deosebit de important pentru generaţiile şi părinţii mai tineri, care solicită mai mult timp la birou. 51% dintre cei care au copii doresc să fie în birou mai mult, faţă de 42% dintre cei care nu au copii.

În timp ce multe persoane au beneficiat de munca hibridă, nu toată lumea a avut o experienţă pozitivă. Întrebările referitoare la durata săptămânii de lucru trebuie abordate, deoarece viitorul rămâne flexibil, cu menţiunea că orelele suplimentare au fost în creştere cu 14% în ultimul an şi că mai mult de jumătate dintre angajaţi (57%) au declarat că ar putea face aceeaşi muncă în mai puţin de 40 de ore pe săptămână. 73% dintre angajaţi şi manageri solicită să fie măsuraţi mai degrabă în funcţie de rezultate, decât de orele petrecute la muncă, o tendinţă care a fost puternică şi în 2020.

Raportul arată, de asemenea, că suntem expuşi riscului de a pierde o nouă generaţie de lideri, cu mai mult de jumătate dintre liderii tineri (54%) suferind de epuizare şi 3 din 10 lucrători declarând, în general, că sănătatea lor mintală şi fizică a scăzut în ultimele 12 luni. Companiile trebuie să reevalueze modul în care pot sprijini mai bine angajaţii şi le pot furniza resursele necesare pentru wellbeing, în cadrul noului model de lucru hibrid, deoarece 67% dintre non-manageri spun că liderii nu îşi îndeplinesc aşteptările pentru verificarea bunăstării lor mintale.

Într-o măsură similară, există o mare deconectare între punctele de vedere ale managementului asupra propriilor performanţe şi opinia angajaţilor lor. Satisfacţia faţă de conducere este scăzută, doar o treime dintre non-manageri simţind că primesc recunoaşterea cuvenită în cadrul locului de muncă. Mai mult, doar jumătate dintre toţi angajaţii afirmă că managerii lor au îndeplinit sau au depăşit aşteptările pentru încurajarea unei bune culturi a muncii (48%) sau pentru sprijinirea echilibrul lor dintre viaţa profesională şi personală (50%). Acest lucru se regăseşte predominant în Europa de Vest şi Japonia, unde satisfacţia faţă de leadership este cea mai mică.

În cele din urmă, concluziile au evidenţiat faptul că, odată cu motivaţia şi implicarea la un nivel scăzut, mai puţin de jumătate dintre angajaţi sunt mulţumiţi de perspectivele de carieră din cadrul companiei lor, aproape 2 din 5 îşi schimbă cariera sau iau în calcul noi oportunităţi şi 41% iau în considerare trecerea la locuri de muncă cu opţiuni de lucru mai flexibile. „Demisia în masă” prevăzută nu este încă evidentă, dar este momentul ca organizaţiile să se reconecteze cu forţa de muncă. În plus, două treimi dintre angajaţi sunt încrezători că se vor începe din nou angajări semnificative, având securitatea, cultura, bunăstarea şi dezvoltarea ca aspecte fundamentale ale ocupării forţei de muncă pentru viitor.