Iulian Stănescu, cercetător, Institutul de Cercetare a Calității Vieții: România are o problemă cu capitalul uman și una de ordin cantitativ, adică de la an la an intră din ce în ce mai puțini români pe piața forței de muncă

• Iulian Stănescu, cercetător, Institutul de Cercetare a Calității Vieții: România are o problemă cu capitalul uman și una de ordin cantitativ, adică de la an la an intră din ce în ce mai puțini români pe piața forței de muncă.
• România este pe locul 21 între economiile emergente pentru investiții străine, în scădere cu 4 poziții.
• Investitorii apreciază forța de muncă, ușurința în afaceri și resursele naturale.

România ocupă locul 21 între economiile emergente în clasamentul celor mai atractive destinații pentru investiții străine directe, potrivit raportului World at Inflection – The 2025 FDI Confidence Index realizat de Kearney. Țara pierde patru poziții într-un an. Investitorii străini menționează resursa umană, ușurința de a face afaceri și resursele naturale ca principale atuuri, urmate de infrastructură, inovație și performanță economică.

Ce spune Iulian Stănescu, cercetător, Institutul de Cercetare a Calității Vieții?

„Aș lega acest fapt de mai multe, evident, cauze. Una dintre ele ține de ratingul de țară al României și de faptul că orice investitor care se uită, dacă vreți, pe tabloul general al indicatorilor importanți, observă că România este țara care se împrumută la cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană. Deci trebuie să fie ceva, un semnal de alarmă. Se mai uită apoi la agențiile de rating, care dau o perspectivă negativă sau, în cel mai bun caz, una stabilă asupra acestei situații, care nu este deloc favorabilă țării noastre.

Se mai uită apoi și la alți indicatori, cum ar fi deficitul de cont curent. Și observă că România este o țară care consumă mult mai mult decât produce și care se împrumută pentru a susține acel consum sau acel nivel al consumului care, vedeți dumneavoastră, nu este susținut de producția internă. Și se mai uită și la ceea ce se întâmplă cu, să spunem, cantitatea și calitatea capitalului uman.

Se mai uită și la prețurile la energie. Deci este un tablou, dacă vreți, mai complex, mai larg. Desigur, se uită și pe alte zone de indicatori care sunt favorabili țării noastre, cum ar fi cel legat de impozitarea veniturilor persoanelor juridice, adică impozitarea sectorului firmelor.

Și toți acești indicatori, tot acest tablou complex, converge către această situație, la care aș adăuga – să nu uităm – faptul că țara noastră este vecină cu Ucraina, sau într-un spațiu în care are loc un război cu o miză geopolitică majoră.

Cred că, desigur, sunt mai multe linii pe care poate acționa România și o să mă întorc la sfârșitul intervenției mele asupra oportunității, asupra a ceea ce constituie plusurile investițiilor străine directe. Dar România, în primul rând, așa cum ați amintit și dumneavoastră, are ca prim factor pe cel legat de resursa umană.

Deci mâine vom avea mai puțini locuitori în România, și dacă ne uităm la forța de muncă tânără, la cei care au 18 ani, la cei care au în jur de 20 de ani, cam jumătate dintre ei nu au nicio calificare. Dacă ne uităm în urmă, la cei care au intrat acum 18 ani sau, mai degrabă, acum 12 ani pe porțile școlii, vedem că mai puțin de jumătate dintre ei au absolvit. Deci România are o problemă cu capitalul uman și una, dacă vreți, de ordin cantitativ, adică de la an la an intră din ce în ce mai puțini români pe piața forței de muncă. Și este și una legată de mărimea sau, dacă vreți, nivelul calitativ – de nivelul calificărilor, aptitudinilor, competențelor celor care sunt români tineri și intră pe piața forței de muncă.

Mai simplu spus, România nu mai are acea situație pe care, să zicem, o avea acum 20 de ani, la momentul aderării la Uniunea Europeană sau în perioada de preaderare, când, de altfel, România a atras la acel moment un stoc însemnat de investiții străine directe. Astăzi, România nu mai este o țară cu forță de muncă bine calificată și ieftină. România este, mai degrabă, o țară în care cresc costurile forței de muncă, iar aceasta nu mai este atât de numeroasă și de bine calificată.

Sigur că mai sunt și alte zone în care România poate să aducă îmbunătățiri, și aceasta este legată, în primul rând, de infrastructură. Vedeți dumneavoastră, o bună parte a țării, pentru investitorii străini care urmăresc activități – să zicem – pe partea de tradables, de bunuri și servicii care ulterior pot fi oferite la export, adică investiții străine directe care sunt în zona de activitate economică, să spunem așa, mai complexă sau cu un grad tehnologic ridicat, ei bine, o bună parte a țării este inaccesibilă încă pentru acești investitori. Gândiți-vă că Moldova și unele părți sudice ale țării sunt mai greu accesibile pentru investitorul străin.

Contează fiecare oră în plus, fiecare 24 de ore care se adaugă de la momentul în care semifabricatele sau părțile componente, să zicem așa, care sunt furnizate în România pot fi transferate către Vestul Europei, acolo unde acestea, de regulă, sunt asamblate în produse finite. Și atunci contează foarte mult – ca să fiu mai la obiect – ca România să reușească să construiască acea autostradă care va lega Moldova de zona Bucureștiului și, după aceea, de autostrada care, bineînțeles, pornește din București spre Transilvania. Și contează foarte mult ca România să repornească un proces, în opinia mea cât se poate de necesar, anume cel al retehnologizării, dacă vreți, sau chiar al reconstrucției rețelei sale de căi ferate. Deci contează foarte mult infrastructura.

Aș mai adăuga încă un punct, cel care ține de disciplina de plăți existentă pe piața din România. Investitorii străini se uită și la acest indicator: în câte zile, în medie, este făcută o plată conform facturii sau conform contractului convenit între părți. Și la acest capitol, din păcate, stăm defavorabil în comparație cu Polonia sau cu Ungaria.

Deci este foarte important ca autoritățile medio-economice, în ansamblul lor, să reușească să introducă în România o disciplină de plăți mai riguroasă decât este în prezent. Și aș mai adăuga și un ultim capitol. Pentru că vorbeați de corupție și de partea de birocrație, eu nu cred că România stă mult mai rău sau stă mai rău decât țările din jurul nostru. Însă este foarte important – dacă vreți – brandul pe care ni-l facem în zonă, brandul pe care ni-l facem în lume. Ori, dacă noi, românii, vorbim despre țara noastră în termenii aceștia deloc favorabili – că este o țară foarte coruptă, că este o țară care are multiple probleme – aceste ecouri, dacă vreți, ale dezbaterii politice interne din România se reverberează în exterior și într-un mod deloc favorabil mediului economic și capacității României de a atrage investiții străine directe.

Și pentru că vreau să mă întorc la acest aspect, aș vrea să subliniez: investițiile străine directe sunt foarte importante pentru economia noastră, sunt foarte importante pentru că avem un deficit în ceea ce privește stocul de capital existent în România, ceea ce înseamnă formarea brută de capital fix. Dar, pe de altă parte, investițiile străine directe nu pot să constituie un panaceu; ele nu sunt o soluție, dacă vreți, universală, care exclude orice altă linie de acțiune. Este foarte importantă și acțiunea la nivel intern. Este foarte importantă, dacă vreți, promovarea capitalului autohton, stimularea economiilor interne, a spiritului antreprenorial, stimularea cercetării și a aducerii de noi tehnologii în economia României”, spune el.