ANIS: Viitorii trei ani dau viitorul IT. Corina Vasile, directorul executiv al ANIS: Datele de la nivelul Uniunii Europene arată că România astăzi inovează sub potențial, adică sub ce am putea face cu exact resursele pe care le avem, inclusiv resurse umane

• ANIS: AI va fi motorul principal al economiei viitorului.
• România trebuie să decidă urgent unde se poziționează în A.I..
• Riscăm să rămânem doar furnizori de servicii IT.
• Riscăm să nu avem inovație și valoare adăugată proprie.
• ANIS: Să facem saltul de la declarații la acțiuni, în A.I..
• IT&C a generat 22 miliarde de euro, în 2023.
• ANIS: IT&C contribuie cu 14,16% la PIB.
• România investște 0,46% din PIB în cercetare și dezvoltare.
• 5,7% companii IT din România au lansat un produs propriu.
• 27% dintre IMM-uri adoptă tehnologii digitale avansate.

Industria IT&C din România traversează o perioadă de schimbări majore. Iar modul în care evoluează în următorii trei ani va influenţa pe termen lung economia naţională.

Edward Creţescu, preşedintele Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii, avertizează că, deşi sectorul are un rol esenţial în creşterea economică, este crucial ca toţi actorii – atât cei din mediul privat cât şi cei din cel public – să valorifice oportunităţile şi să gestioneze provocările care apar.

România trebuie să păstreze în ţară oamenii buni din tech şi chiar să dubleze numărul de specialişti IT – să ajungă astfel la 400.000 de oameni în acest sector, spune el.

Ce spune Corina Vasile, directorul executiv al ANIS, pentru Aleph Business?

Cum poate România să treacă de la o economie digitală bazată pe outsourcing la un model centrat pe proprietate intelectuală, produse inovatoare şi branduri româneşti scalabile?

„Exact asta am dezbătut zilele trecute la ediția a doua a International Summit și știți care a fost cuvântul cel mai des folosit de experții tehnici? Curaj! Da, curaj, pentru că avem deja multe ingrediente în industria noastră și pentru restul ne facem și noi misiunea să găsim ce lipsește și să convingem autoritățile și alți stakeholders să pună pe masă ce lipsește mediului privat. Datele de la nivelul Uniunii Europene arată că România astăzi inovează sub potențial, adică sub ce am putea face cu exact resursele pe care le avem, inclusiv resurse umane. Avem multe companii care tehnic livrează performanță și livrează performanță pe piețe externe avansate. Au început cu servicii acum mulți ani, au dezvoltat pe baza nevoilor clienților produse proprii, dar problema e încă nu avem destule.

Și apropo de branding, avem mai puține companii care au investit și în brand-ul propriu, și în marketing și ăsta e un punct de îmbunătățit. După aceea, evident că am discutat mult despre funding, adică despre bani, și aici cred că punctul principal este să folosim mai mult și mai bine banii europeni, care oricum vor fi direcționați mult mai mult către inovați. După aceea să înțelegem mai bine ce fel de bani sunt disponibili pentru startup-urile inovatoare, de exemplu, startup-uri în diverse stadii de dezvoltare și să facem mai ușor trecerea dintr-un stadiu în altul. Și noi mai avem într-un studiu recent făcut cu ASE-ul o informație pe care companiile chestionate o menționează printre cele mai mari bariere la livrarea de produs propriu, și adică lipsa cunoștințelor despre cum să înregistrezi și să protejezi proprietatea intelectuală, mai ales pentru produse de software. Și aici avem câteva lucruri de îmbunătățit”, spune ea.

Cum poate ajunge țara noastră un hub regional în noi tehnologii?

„Să știți că acces la tehnologiile cele mai avansate avem. De ce? Pentru că față de alte industrii în IT, România nu e doar o piață de desfacere, ca să zic așa, pentru companiile internaționale. Avem companii internaționale puternice care au aici centre de cercetare. Și avem atât companiile americane, cât și pe cele europene, cât și pe cele japoneze, de exemplu. La acestea se adaugă companiile locale care fac de ani buni proiecte complexe pe cele mai avansate piețe din punct de vedere tehnologic. Deci avem și experiența oamenilor care lucrează deja pe aceste piețe. Și de altfel IT-ul este un exportator net, aducem cam șapte miliarde de euro pe an din export. La fel, avem oameni buni, cum am zis, dar e important să nu-i pierdem, pentru că vorbim despre specialiști care sunt foarte mobili, pot lucra aproape oriunde în lume sau să lucreze de aici pentru orice companie din lume.

Iarăși, fonduri există, poate nu din abundență ca în Silicon Valley, dar cei competitivi găsesc calea de acces. Ce am putea avea mai mult? O piață internă mai dezvoltată și aici rolul statului e important. Concret, dacă digitalizezi accelerat toate serviciile publice. Piața internă de IT se dezvoltă. Dacă digitalizezi sectoarele mari care sunt de stat, sănătate, educație, administrația locală, creezi piață internă și dai și un semnal către toată lumea că ăsta e drumul. Și aici, sigur, exemplul Estoniei e descitat despre cum au digitalizat total serviciile publice, dar avem și în Republica Moldova un model din punctul ăsta de vedere. Și e important că românii vor digitalizare și înțeleg foarte bine beneficii. Avem o studiu și pe tema asta împreună cu RG Institute și cifrele sunt foarte clare, să știți. Majoritatea românilor vor digitalizare în serviciile publice și spun, percep asta, că sectorul public este mult în urma sectorului privat din acest punct de vedere”, adaugă ea.