- Salariile bugetarilor au ajuns la 26,4 de miliarde de euro în 2020, scrie Ziarul Financiar
- În 2014, totalul salariilor de la stat era de 11,8 miliarde de euro
- Creşterea salariilor la stat a fost mai accelerată decât creşterea salariilor totale
Bugetarii români dau praf în ochi celorlalți angajați din economie la nivel de venituri. Salariile funcționarilor publici au crescut de mai bine de două ori în ultimii șase ani și au ajuns la 30% din totalul salariilor din economie.
Advertisment
Salariile din sectorul public au ajuns, anul trecut, la 26,4 de miliarde de euro, de la doar 11,8 miliarde de euro în 2014, scrie Ziarul Financiar. Practic, creșterea salariilor bugetarilor a fost mai accelerată decât creșterea salariilor totale. De la 24% din totalul salariilor în 2014, la 30% în 2020. Asta pune presiune și pe bugetul de stat. Avem cheltuieli tot mai mari cu bugetari, în condiţiile în care anul trecut am ajuns la un deficit bugetar de aproape 10% din PIB.
Anul trecut, din bugetul de stat, salariile au însemnat o cheltuială de circa 22,6 miliarde de euro. Iar împreună cu pensiile, salariile absorb 93% din veniturile de taxe, impozite și contribuții sociale ale statului, Guvernul Cîţu a luat decizia de a plafona salariile din sectorul public în 2021 la nivelul lunii decembrie 2020. Rămâne de văzut dacă e o măsură suficientă ca să reducem din acest deficit excesiv și să ne încadrăm în ținta de 7% impusă de Comisia Europeană.
În sectorul public, creșterea salariilor are în spate decizii politice și nu economice, cum se întâmplă la privat, spune Ionuț Dumitru, economistul-șef al R.B. Practic, nu este un sistem care să încurajeze performanţă. Avem un sfert dintre angajaţi în sectorul de stat, adică 1,24 milioane de angajați aici, dar cam tot timpul avem senzaţia că nicăieri nu sunt suficienţi.
La privat, de exemplu, angajații se mobilizează și în weekend-uri, peste program, oricând e nevoie. Pentru că dacă arde ceva și tu nu îți faci treaba, poți risca să fii evaluat negativ și chiar să îți pierzi locul de muncă. La stat, ai un program fix. Dacă se întâmplă ceva, nu dă nimeni de tine la locul de muncă. Tocmai pentru că nu există un criteriu de performanță.