Studiu: Companiile dublează bugetele pentru beneficii extrasalariale în ultimii 6 ani

• Bugetul pentru beneficii extrasalariale crește cu 17% în 2024, iar tendinţa rămâne ascendentă, potrivit studiului.
• Bugetul mediu alocat pentru pachetele de beneficii e dublat în ultimii 6 ani, de la 500 RON în 2019 la 1.000 RON în 2025.
• Cardurile de masă, cadou, de vacanţă şi culturale continuă să fie cele mai apreciate beneficii extrasalariale.

Pentru 9 din 10 angajaţi români, cel mai important factor de apreciere îl reprezintă recompensele financiare, iar cele mai dorite forme de recunoaştere sunt bonusurile, arată studiul anual Benefit, realizat de Edenred România.

În acelaşi timp, analiza care evaluează evoluţia şi tendinţele actuale din industria beneficiilor extrasalariale din România arată că doar 4 din 10 angajaţi se simt apreciaţi constant.

Care sunt diferențele între România și mediul global în ceea ce privește aprecierea angajaților?

Spre deosebire de România, la nivel global, 5 din 10 angajaţi declară că se simt valorizaţi frecvent pentru calitatea umană, şi nu doar pentru activitatea profesională, în timp ce doar 6 din 10 văd bonusurile drept cele mai dorite forme de recunoaştere.

La scară globală, relaţia cu managerul (58%) şi recunoaşterea evenimentelor personale (51%) – zile de naştere, naşterea copilului, ziua nunţii etc., reprezintă cei mai importanţi factori de apreciere.

Care este impactul beneficiilor extrasalariale în România?

La nivel local, datele studiului Benefit relevă că, deşi 3 din 5 angajaţi consideră că beneficiile extrasalariale au un impact semnificativ asupra productivităţii lor, doar 1 din 5 angajaţi simte că pachetul actual de beneficii este complet adaptat nevoilor lor.

Din punct de vedere a ceea ce îşi doresc să includă pachetul de beneficii, 2 din 5 angajaţi menționează acces la cursuri de formare profesională şi servicii de wellness.

Ce spune Gorkem Oran, Managing Director Edenred România?

„Dinamica beneficiilor extrasalariale din România reflectă o schimbare profundă în modul în care companiile abordează relaţia cu angajaţii. În ultimii şase ani, bugetul alocat beneficiilor s-a dublat, iar în 2024 a crescut cu 17%, o tendinţă care nu doar că se menţine, dar estimăm că va continua să crească accelerat şi în 2025.

Aceste cifre nu sunt doar indicatori economici, ci semnalează o maturizare a pieţei, în care beneficiile devin un pilon strategic al retenţiei şi productivităţii. Faptul că, în ciuda acestor investiţii, doar 1 din 5 angajaţi consideră că pachetul actual de beneficii îi acoperă complet nevoile subliniază necesitatea unei personalizări mai mari.

Piaţa muncii se îndreaptă spre un model în care flexibilitatea şi adaptabilitatea vor defini succesul companiilor în atragerea şi menţinerea talentelor”, spune el.

Care sunt cele mai apreciate beneficii extrasalariale în România?

Potrivit studiului Benefit, cardurile de masă, cardurile cadou, cardurile de vacanţă, cardurile culturale continuă să fie cele mai apreciate beneficii extrasalariale în România, urmate de zile libere (42%) şi de poliţe de asigurări (38%).

În acelaşi timp, printre beneficiile extrasalariale pe care angajaţii români şi le-ar dori se numără zile libere suplimentare (54%), wellness (41%) şi cursuri profesionale (38%).

Timpul liber și diversitatea beneficiilor sunt factori esențiali pentru productivitate

Zilele de concediu şi accesul la beneficii diverse sunt aspecte esenţiale care contribuie la productivitatea angajaţilor.

Potrivit studiului, 7 din 10 angajaţi români consideră că zilele libere au un impact semnificativ asupra performanţei lor, comparativ cu 5 din 10 la nivel global.

Beneficiile extrasalariale precum asigurările (5 din 10 angajaţi în România vs. 4 din 10 la nivel internaţional), transportul (5 din 10 angajaţi) şi accesul la educaţie şi dezvoltare profesională (5 din 10 angajaţi) joacă un rol important în susţinerea bunăstării şi a motivaţiei la locul de muncă.

Care este evoluția bugetului alocat beneficiilor extrasalariale?

Importanţa şi impactul pachetelor de beneficii extrasalariale pentru bunăstarea angajaţilor ia amploare în ultimii ani, fapt demonstrat prin prisma bugetului mediu alocat, care este pe o axă ascendentă şi care e dublat în ultimii 6 ani.

În anul 2024 e înregistrată o creştere de 17% faţă de 2023, iar pentru anul 2025 se estimează o creştere de încă 10%.

Companiile din domeniul financiar şi cel al asigurărilor, urmate de IT & Software, industrie şi comerţ sunt cele care alocă cele mai mari investiţii. Cele mai mici sume sunt acordate în sectorul sănătăţii şi asistenţei sociale.

Care sunt preferințele angajaților în materie de beneficii extrasalariale?

În materie de beneficii extrasalariale preferate de angajaţi, înafara cardurilor de masă care în continuare se regăsesc pe locul întâi, se află cadourile, care înregistrează cea mai mare creştere în 2024 (33% versus 2023), fapt ce arată nevoia angajaţilor de flexibilitate, precum şi dorinţa acestora de a primi dovezi de recunoaştere personalizată.

Pe următoarele locuri se află turismul cu 28% şi 7% mai mult faţă de 2023 şi cadourile la ocazii speciale cu 14% (o creştere de 24% faţă de 2023). Acestea sunt urmate de beneficii care privesc sănătatea şi pensiile private, care au înregistrat creşteri de 11% şi respectiv 28%.

Activităţile culturale se află în top şi au cea mai mare creştere de la un an la altul, în proporţie de 112%. Categoria sport înregistrează o scădere de 20% a cheltuielilor, ca urmare a modificărilor legislative din 2024.

Cum arată comportamentul diferitelor generații în utilizarea beneficiilor extrasalariale?

Ca urmare a scopului beneficiilor extrasalariale de a contribui la creşterea bunăstării, atât material, cât şi fizic sau psiho-emoţional, acestea sunt accesate de angajaţii de toate vârstele, dar în moduri diferite.

Cei din generaţia Z pun preţ pe activităţi care le îmbogăţesc viaţa personală şi socială şi cheltuiesc în medie cu 10% mai mult pentru fiecare beneficiu decât generaţiile anterioare. Ei optează pentru cadouri în general (aproximativ 50%) şi beneficii din zona culturală (bilete la concerte, festivaluri, librării).

La polul opus, cei din generaţia Boomers fac alegeri pentru stabilitate financiară şi un viitor confortabil şi aleg beneficii mai puţine, dar cu valoare mai mare, cu o predilecţie pentru turism (38%), cadouri şi pensii private.

Gen X este concentrată pe un stil de viaţă relaxat şi dovedesc interes mai mare pentru turism (36%), cadouri şi pensii private. Persoanele din generaţia Y sunt preocupate de wellbeing şi echilibru între viaţa personală şi cea profesională, astfel că alegerile lor principale sunt cadourile (28%), turismul şi beneficiile de sănătate.