Raport Pareto 2025: Doar 43% din respondenți spun că se trăiește mai bine în România acum decât înainte de aderarea la UE, iar 15% se gândesc să emigreze. Cei 15% ar lua categoric direcția Occidentului (Europa sau America). Nici măcar unul din sutele de respondenți nu a menționat Rusia sau China ca o posibilă destinație. Manuela Mancaș, cofondator, Raport Pareto, pentru Aleph Business: euroscepticismul este mai mare în rândul celor care folosesc TikTok

• Peste 100 de indicatori analizează comportamentul consumatorilor români, inclusiv stilul de viață și percepția despre Uniunea Europeană.
• Doar 43% dintre români consideră că viața s-a îmbunătățit de la aderarea la UE, iar 15% se gândesc să emigreze, spune Mihai Bârsan, co-fondator Pareto Report.
• Românii adoptă rapid tehnologiile noi, dar se confruntă cu provocări legate de dezinformare și știri false.

Analiza comportamentului consumatorului român în 2024 relevă un peisaj complex, influențat de factori economici și sociali. Raportul Pareto compară două segmente importante: publicul comercial și publicul Pareto, primii 20% dintre ei după venit, și oferă o imagine detaliată asupra stilului de viață și aspirațiilor românilor. Aceștia nu au doar venituri mai ridicate, ci sunt și primii care adoptă noi comportamente și deprinderi.

Ce spune Manuela Mancaș, cofondator, Raport Pareto, pentru Aleph Business:

„Cu toții ne dorim să avem acces la o piață vastă și, atunci, consumatorii și clienții noștri să fie nu doar din România, dar și din alte țări. Evident că așa crește exportul produselor sau serviciilor noastre. E vorba de finanțări pe care România și investițiile le pot primi pe plan local, în zona aceasta de competitivitate, care chiar este foarte importantă pentru că ea ridică spiritul de inovare. Produsele și serviciile de pe piața din România pot să crească prin prisma unui spectru, unei piețe largi la care ne adresăm, pentru că crește și competitivitatea, evident, reglamentări, norme juridice, care ajung să se alinieze și să ofere acest sentiment de siguranță. (…) E poate o analiză la care nu ne-am fi uitat în mod obișnuit, dar ne-am uitat acum la acești utilizatori de TikTok ca la un grup aparte, ca să depistăm dacă are caracteristici particulare grupului și răspunsul este că da. (…) euroscepticismul este mai mare în rândul celor care folosesc TikTok, doar 35% dintre ei cred că România o duce mai bine după aderare la Uniunea Europeană, procentul crește la 43% în rândul publicului general și la 59% în rândul publicului Pareto.“

Ruralul reprezintă 46% din utilizatorii TikTok

„Observăm că utilizatorii de TikTok sunt în pondere mai mare din rândul intervalului de vârstă 25-35. Interesant cum utilizarea scade după 35 de ani ușor și apoi crește din nou peste 45 de ani. O pondere mai mare a ruralului față de publicul general ajunge la o pondere de 46% față de 42% și o diferență majoră când vine vorba de venit. Avem un venit mediu pe gospodărie de 6.200 de lei față de un venit mediu pe gospodărie al populației totale de 6.850 de lei. O altă caracteristică este că în rândul utilizatorilor de TikTok observăm persoane care vin din gospodării mari. 20% dintre utilizatorii au gospodării de 15 persoane sau mai mari de 15 persoane corelate și cu veniturile mai mici pe gospodărie. (…) găsim aici persoane care nu sunt atât de mulțumite de decursul vieții lor și atunci modul în care proiectează această nemulțumire nu este doar în interior cât și în exterior. Nu e legat doar de ceea ce pot face ei și de ceea ce au făcut ei și de soluțiile pe care le au în imediata apropiere, dar e și această viziune de a da vina pe ce se întâmplă în contextul exterior.”, adaugă ea.

Studiul a fost realizat în octombrie 2024, prin sondaj online

“95% din oamenii din bula mea de LinkedIn, majoritatea manageri de succes, sunt de părere că în România se trăiește mai bine acum decât înainte de aderarea la UE. În schimb, doar 43% din publicul comercial crede asta, iar procentul scade la 35% între cei care folosesc frecvent TikTok. Afacerile românești și multinaționale care beneficiază de apartenența noastră la UE ar trebui să facă ceea ce ține de ele pentru a apăra ideea europeană, nu o mai pot considera un dat.”, declară Mihai Bârsan, co-fondator Pareto Report. Raportul este realizat pe un eșantion de 1.000 de persoane din Publicul Comercial Extins si 900 persoane din Populația Pareto. Studiul este realizat in octombrie 2024, prin sondaj online si acoperă România la nivel național, urban & rural, vârste 18-65 de ani, in rândul publicului digitalizat.

Ce diferențe sunt în comparație cu ediția Pareto de anul trecut?

Ediția Pareto din anul trecut a prezis apariția valului eurosceptic, în ediția 2025 lucrurile sunt privite mai în adâncime, pentru a înțelege sursele acestuia și posibilele consecințe. Cele mai apreciate beneficii ale UE sunt libertatea de a călători, munci și învăța oriunde în Uniunea Europeană (73%), investițiile străine care au generat locuri de muncă (63%) și fondurile europene prin care am dezvoltat infrastructura (63%).

Românii sunt dezamăgiți de eficiența EU în combaterea corupției sau de felul în care vocea României este auzită și respectată ca parte din EU, și de faptul că țara a pierdut forță de muncă bine calificată.

”Observăm un clivaj între ceea ce ne spun datele și percepția publicului în anumite zone. Chiar și ajustat la rata inflației, știm că veniturile românilor sunt mult mai mari în 2024 decât în 2007, pe toate categoriile de salariați. Nemulțumirile legate de lupta împotriva corupției sau sentimentul că vocea României nu este suficient auzită sunt greu de măsurat într-o manieră obiectivă. Personal, tind să cred că nemulțumirile privind situația curentă generează o re-imaginare a ultimelor decenii.” spune Dr. Robert Santa, Cercetător-șef Rethink Romania.

Este românul conservator?

Raportul arată că românii sunt în marea lor majoritate conservatori. Nu este o surpriză, având în vedere că famila este de departe cea mai importantă valoare a românilor, cel puțin la nivel declarativ, urmată de cinste și respect.

Doar 43% din respondenți sunt de părere că se trăiește mai bine în România acum decât înainte de aderarea la UE, iar 15% se gândesc să emigreze. Când vine vorba de acțiuni concrete, cei 15% ar lua categoric direcția Occidentului (Europa sau America). Nici măcar unul din sutele de respondenți nu a menționat Rusia sau China ca o posibilă destinație.

O altă dimensiune a contextului este fațeta știrilor false. Deși nivelul de încredere în mass media este scăzut, totuși doi din trei respondenți sunt de părere că lor nu li s-a întâmplat niciodată să fie păcăliți de știri false. Jumătate dintre aceștia cred că acest lucru li se întâmplă altora. Dezinformarea e strâns legată și de social media, unde consumul este ridicat, aproximativ 3 aplicații de acest fel utilizate frecvent de romanii digitalizați (utilizare in ultimele 2 săptămâni). Clasamentul primelor 5 platforme arata astfel: Facebook 77%, Instagram 53%, TikTok 51%, Telegram 23%, Pinterest 22%.

Ce impact are fenomenul fake news?

“Fenomenul știrilor false e un aspect esențial de analizat în contextul răscrucii pe plan social și politic pe care o traversăm în aceste zile. Alfabetizarea media este deja parte din sistemul educațional al țărilor scandinave, și sesizăm nevoia acută a acesteia și în România (și probabil că aceste preocupări se regăsesc în toate țările dezvoltate ale lumii). Cu toate că la prima vedere ne gândim la educația prin intermediul școlilor, explozia social media a cuprins toate palierele de vârste; devine important, astfel, să existe pârghii de dezvoltare a gândirii critice și de combatere a dezinformării cu un spectru larg de adresabilitate, pentru toți românii, indiferent de vârstă”, spune Manuela Mancaș, fondator AHA Moments și co-fondator The Pareto Report.

Un indicator cu implicații în politică și management este încrederea în potențialul de lider al femeilor. 6 in 10 respondenți sunt de părere că bărbații și femeile pot fi la fel de buni lideri. Care sunt caracteristicile liderului ideal? Românii mizează pe gândirea critică și pun pe primul loc capacitatea de a lua decizii bazate pe informații solide, dar și asumarea acelor decizii (66%). Profilul unui bun lider este completat de simțul responsabilității (60%), abilitățile de comunicare (58%) și de integritate (51%).

Raportul Pareto analizează un spectru mult mai larg de indicatori

• Evenimente majore din viața oamenilor întâmplate în ultimul an sunt analizate într-un capitol socio-demografic extins. 5% dintre respondenți se căsătoresc anul trecut, 9% și-au găsit iubirea, 32% s-au mutat sau și-au renovat locuința.
• Situație și obiective financiare. Un respondent mediu câștigă circa 4.000 lei lunar, în timp ce un respondent Pareto reușește să câștige 8.000 lei. 28% din publicul comercial spune că o duce mai bine decât anul trecut.
• Nevoi, aspirații, calitatea vieții. Pe o scară de la 1 la 10 în care 10 e cea mai bună viață posibilă iar 1 e cea mai rea viață, românii se situează la 6,6, o cifră aproape neschimbată în ultimii 4 ani.
• Stil de viață, timp liber. Rețelele sociale ocupă cea mai mare parte din timpul liber al românilor, și duce la relații de simbioză cu telefonul fără de care 52% dintre respondenți se simt incompleți (procentul crește la 59% între utilizatorii tik-tok).
• Muncă și carieră. 4 din 10 respondenți indiferent de categorie nu ar mai munci deloc dacă ar avea suficiente fonduri.
• Media, cultură și civilizație în era digitală. Într-un capitol care adresează preferințele media și digitale, dar și legate de branduri de modă sau artiști preferați, cea mai mare îngrijorare legată de A.I. este impactul asupra copiilor.