De unde taie Guvernul pentru pensii și salarii? Liviu Deceanu, lector universitar la UBB: E un echilibru precar, se merge pe sârmă

• Datoria publică ajunge la 61,1% din PIB în august 2026.
• Dobânzile ar putea depăși 70 mld. lei în 2027.
• Liviu Deceanu cere controlul cheltuielilor și investiții.

Datoria publică a României poate influența banii disponibili pentru pensia ta, salariile din sectorul public și investițiile statului. În august 2026, datoria guvernamentală ajunge la 61,1% din PIB, echivalentul a peste 1.230 mld. lei. Pentru 2027, dobânzile ar putea depăși 70 mld. lei, potrivit estimării ministrului Finanțelor. Liviu Deceanu, economist și lector universitar doctor la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai, explică pentru Aleph Business de ce Guvernul are tot mai puțin spațiu pentru majorări de venituri, investiții și reducerea deficitului.

Datoria publică a României depășește pragul de 60% din PIB

România intră în pregătirea bugetului pentru 2027 cu o datorie guvernamentală de peste 1.230 mld. lei. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, aceasta a ajuns la 61,1% din PIB în august 2026, față de 59,8% în iulie.

Depășirea pragului de 60% activează obligații suplimentare de disciplină fiscală. Guvernul trebuie să continue măsurile de reducere a ponderii datoriei și de control al cheltuielilor publice.

Regulile sunt prevăzute de Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010. Actul normativ stabilește măsuri graduale pentru pragurile de 45%, 50%, 55% și 60% din PIB.

Liviu Deceanu consideră că situația complică deciziile bugetare.

„România se află într-o situație destul de delicată din perspectiva finanțelor publice”, spune economistul.

Depășirea pragului afectează și îndeplinirea criteriului datoriei publice pentru adoptarea euro. Totuși, evaluarea convergenței ia în calcul și evoluția datoriei, nu doar nivelul acesteia într-un singur moment.

Deceanu atrage atenția că România este încă departe de îndeplinirea ansamblului criteriilor economice necesare aderării la zona euro.

„Nu mai respectăm nici criteriul privind datoria publică, era ultimul pe care îl respectam”, explică economistul.

Dobânzile consumă peste 50 mld. lei din buget în nouă luni

Costul împrumuturilor reprezintă una dintre cele mai mari presiuni asupra finanțelor publice.

În primele nouă luni din 2026, statul a cheltuit aproximativ 50,6 mld. lei pentru plata dobânzilor, potrivit datelor de execuție bugetară.

Acești bani sunt plătiți pentru datoria deja acumulată. Ei nu reprezintă rambursarea principalului, adică a sumelor împrumutate.

Pentru întregul an 2026, dobânzile ar urma să depășească 60 mld. lei. În 2027, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, estimează că acestea ar putea trece de 70 mld. lei.

Această valoare este o estimare, nu o cheltuială deja efectuată.

Costurile mai mari ale finanțării reduc resursele disponibile pentru alte programe bugetare. În același timp, Guvernul trebuie să decidă cum susține indexarea pensiilor și cheltuielile salariale.

Liviu Deceanu consideră că autoritățile au nevoie de o ajustare atentă a politicilor economice.

„Este puțin spațiu de manevră, într-adevăr”, afirmă economistul.

În opinia sa, Guvernul trebuie să găsească un compromis între protejarea veniturilor populației și limitarea cheltuielilor.

Datoria publică a României restrânge opțiunile pentru pensii și salarii

Noua lege a salarizării și eventualele indexări ale pensiilor trebuie analizate în contextul restricțiilor bugetare.

În transcrierea emisiunii sunt menționate solicitări sindicale de 27 mld. lei și o sumă de 12 mld. lei acceptată de Guvern. Aceste valori necesită confirmare din documentele negocierilor și nu pot fi prezentate drept alocări definitive.

Liviu Deceanu consideră că majorările consistente de venituri sunt dificil de susținut în condițiile actuale.

„Salariile și pensiile să fie măcar indexate”, spune economistul.

El face astfel diferența dintre indexarea veniturilor și creșterile suplimentare care ar adăuga cheltuieli permanente la buget.

Potrivit acestuia, investițiile publice nu ar trebui abandonate pentru a finanța exclusiv cheltuielile curente.

„Infrastructura și celelalte elemente de investiție sunt un factor de competitivitate al unui stat”, explică Deceanu.

Economistul subliniază importanța fondurilor europene pentru continuarea proiectelor de dezvoltare.

O parte dintre investițiile publice sunt finanțate din fonduri europene. Aceste resurse pot reduce presiunea asupra bugetului național, dar nu elimină nevoia de cofinanțare și de respectare a condițiilor proiectelor.

Deceanu avertizează că România nu se poate baza la nesfârșit pe același volum de finanțări externe nerambursabile.

Consumul susține economia, dar creșterea salariilor poate alimenta importurile

Majorarea salariilor și a pensiilor poate stimula consumul pe termen scurt. Totuși, Liviu Deceanu consideră că această strategie nu poate înlocui investițiile și creșterea productivității.

„Eu nu cred în creștere economică bazată pe consum”, spune economistul.

Deceanu explică faptul că veniturile suplimentare pot susține și cererea pentru bunuri importate. Dacă producția internă nu răspunde acestei cereri, deficitul comercial poate crește.

În același timp, economistul nu susține reducerea consumului cu orice preț.

„Se vede scăderea consumului, se vede peste tot, din avion se vede acest lucru”, afirmă acesta.

În opinia lui, slăbirea cererii afectează activitatea companiilor și perspectivele de creștere economică.

Această situație complică deciziile Guvernului. Cheltuielile trebuie controlate, dar reducerile bruște pot afecta economia și veniturile populației.

Deceanu descrie dificultatea printr-o comparație.

„E un echilibru precar, se merge pe sârmă”, spune economistul.

Pentru autorități, provocarea este să limiteze deficitul fără să sacrifice proiectele care susțin competitivitatea economiei.

Datoria publică a României pune presiune pe credibilitatea statului

Pentru Liviu Deceanu, reducerea datoriei și a deficitului depinde și de încrederea investitorilor în politica economică.

Economistul consideră că Guvernul trebuie să transmită un mesaj de disciplină bugetară. Un program credibil poate ajuta România să evite creșterea costurilor de finanțare.

„Cred că soluția ar fi un control, cât se poate, al datoriei, dar mai ales un mesaj de credibilitate”, explică Deceanu.

El atrage atenția asupra evaluărilor pe care agențiile de rating le vor realiza în 2027.

Un rating mai bun sau menținerea calificativului actual poate susține încrederea creditorilor. Totuși, costurile împrumuturilor depind și de dobânzile internaționale, inflație și condițiile pieței.

Deceanu avertizează că România va continua să aibă nevoie de finanțare.

„Nu scăpăm de îndatorare, nu scăpăm încă de deficit”, afirmă economistul.

În opinia sa, controlul riguros al cheltuielilor trebuie însoțit de măsuri care să limiteze tensiunile sociale și slăbirea consumului.

Pentru investitori și antreprenori, stabilitatea politică și fiscală rămâne esențială.

„Cred că e nevoie de o perioadă mai calmă și de predictibilitate pentru investitori, pentru antreprenori”, spune Deceanu.

Economistul a discutat și anterior despre vulnerabilitățile finanțelor publice într-un interviu pentru Aleph Business despre deficitul bugetar și riscurile economice.

Pentru tine, datoria publică a României contează prin efectele asupra taxelor, serviciilor publice și investițiilor. Deciziile privind pensiile și salariile pentru 2027 vor depinde de spațiul bugetar disponibil și de capacitatea statului de a se finanța.