CNAIR semnează contract de 6,62 miliarde lei. Ionuț Ciurea, director executiv al Asociației Pro-Infrastructura: Vestea bună pentru această secțiune și pentru tot ce înseamnă Ardeal. Și chiar și pentru Autostrada A8. Pentru că această autostradă este continuarea Autostrăzii A8

• CNAIR semnează cel mai mare contract rutier din România.
• Statul plătește 6,62 miliarde lei pentru 41 km de autostradă.
• Asociarea Makyol – Ozaltin câștigă licitația pentru execuție.
• Proiectul include cel mai lung tunel rutier din țară, de 2,89 km.
• Contractul impune finalizarea lucrărilor în 78 de luni.
• Constructorii proiectează 65 de poduri și viaducte pe traseu.
• Autostrada leagă vestul, centrul și nordul țării.
• CNAIR extinde Autostrada Transilvania cu un tronson critic.
• Grindeanu, Transporturi: România are în lucru cu 700 km de autostradă.

Cel mai mare contract de infrastructură rutieră din România ajunge pe masa CNAIR:
6,62 miliarde de lei, fără TVA, pentru 41 de kilometri de autostradă care vor lega Poarta Sălajului de Nușfalău.
Tunelul Meseș, din proiect, de 2,89 km, va fi cel mai lung tunel rutier construit vreodată în România.
În total, 65 de viaducte, poduri și pasaje, pe un traseu care conectează vestul, centrul și nordul țării. Proiectul e derulat de o asociere turcă, finanțat din fonduri europene, cu termen de execuție de 78 de luni.
“Sunt în execuție 700 de km de autostradă în România. Trebuie să menținem acest ritm și în anii viitori ca să ajungem să avem o rețea eficientă în România”, spune Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, prezent la eveniment.
România pare se apropie încet, dar sigur, de o rețea rutieră completă.

Ce reprezintă, în mod concret, acest contract pentru infrastructura rutieră din România?

„E un contract foarte important. Este perla coroanei, dacă nu uităm la valoarea contractului – și dincolo de valoare – este un lot lung, 41 km, care conține cel mai lung tunel de pe autostradă și, în general, rutier din România. Avem mai lungi de 3 km doar tuneluri feroviare. Deci este o provocare foarte mare pentru statul român ca să finanțeze toate lucrările pe acest lot. Asta este principala problemă. Pentru că, deocamdată, o să avem aproximativ un și jumătate, dacă nu ne ducem 2 ani de zile, până când o să înceapă lucrările. Și, în acel moment, o să avem pe final banii din programul Transport. Asta este o veste bună pentru că o să luăm toți banii din programul Transport pe rutier. Treaba asta este că o să terminăm mai devreme bani față de cât avem nevoie și ce proiecte avem în momentul în care sunt contractate, care sunt în execuție și care sunt în execuție și care o să mai intre în execuție în următorii ani – iată și acest lot foarte important.

Vestea bună pentru această secțiune și pentru tot ce înseamnă Ardeal. Și chiar și pentru Autostrada A8. Pentru că această autostradă este continuarea Autostrăzii A8, dacă nu uităm pe hartă: de la Iași la Târgu Mureș, de la Târgu Mureș la Oradea. Conexiunea cu vestul este pe Autostrada 3. Iar între Târgu Mureș și graniță sperăm ca la sfârșitul anului 2027 să rămână doar acest lot de 41 de km lipsă. În rest, avem loturile gata: de la Nădășelu până la Poarta Sălajului – anul acesta și anul viitor. După aceea, la fel, anul viitor și în 2027, de la Suplacu de Barcău–Chiribiș și Chiribiș–Biharia. Repet, în 2027 să rămână doar cu această „gaură” de 41 de km între Cluj-Napoca sau Târgu Mureș și granită cu Ungaria, la nord de Oradea. Ceea ce este o performanță, după mulți ani, bineînțeles, cu multă întârziere. Prima lopată pe segmentele acestea – de la Chiribiș la granită și de la Chiribiș în partea cealaltă, Suplacu de Barcău – a fost dată de Extel. În 2004. Deci sunt 20 și un pic de ani. Este foarte, foarte mult. Niște întârzieri fantastice.

Dar sperăm să nu mai stăm încă 20 de ani ca să avem sau rețea completă. Sperăm să avem acea rețea coerentă, cât de câte completă, nu cu autostrăzi sau drumuri expres prin toate cotloanele țării, dar mare parte din rețea să fie gata în 15, dacă nu 20 de ani. Măcar atât. Măcar 20 de ani. Să nu mai dureze vreo 25–30 de ani ca să ajungem la 3.000–3.000 și ceva de km cât avem nevoie. Din păcate, sau așa se întâmplă, am început cu lucrurile mai simple. Ceea ce ne-a rămas, în bună parte, sunt foarte, foarte mulți kilometri – sute de kilometri – de aut Se lucrează la Sibiu–Pitești. Iată, vorbim de tunelul Meseș, 3 kilometri, tot într-o scurtă zonă montană, în Munții Apuseni. Deci, minim, minim 6–700 de kilometri vor fi foarte dificili, montani, si in zona de relief cu multe conduse, cu Deci foarte, foarte multe lucruri de făcut în următorii 15–20 de ani.“, spune Ionuț Ciurea, director executiv al Asociației Pro-Infrastructura, pentru Aleph Business.

Cât de eficient funcționează Programul Transport 2021–2027 pentru România?

„Din fericire, vă spuneam și mai devreme, o să avem, cel mai probabil chiar mai devreme de 2030 – termenul limită de decontare – toți banii pe rutier consumați. Asta e bine, că îi atragem. O să-i atragem. Nu avem aproape niciun fel de dubii că o să se întâmple lucrul asta. O să fie o discuție pe feroviar. Iar acolo s-ar putea să pierdem bani. Nu e exclus. Dar și acolo sunt șanse să atragem bani. Partea proastă este că programul Transport nu este suficient pentru ce avem noi, pentru ce avem contractat, ce proiecte majore avem – autostrăzi, drumuri expres și căi ferate, bineînțeles. Și România va trebui, pe lângă acest program Transport, dacă nu vrea să aibă niște sincope fantastice cu șantierele – care, iată, funcționează bine – dar, o peste alta, multe proiecte adunate, inclusiv la licitație și care să intre la contractare, sau să fie nevoie de bani de la buget suplimentar. Nu mai trebuie să stăm cu mâna întinsă, sau doar cu mâna întinsă la Comisia Europeană și să spunem: „Dați-mi niște bani ieftini.” Trebuie să punem și noi de la noi. Dacă vrem să nu apuce încă 30 de ani, și discutam, da? Dacă vrem să facem aceste megaproiecte de multe miliarde de euro într-un termen rezonabil de 15–20 de ani, trebuie să punem mai mulți bani de la buget.”, conchide Ionuț Ciurea.