Leonardo Badea, BNR: Inteligența artificială avansează mai repede decât o poate controla societatea. Ce riscuri ascunde „decalajul Azazel”?

• Leonardo Badea, prim-viceguvernator BNR, avertizează că inteligența artificială avansează mai rapid decât capacitatea societății de a o controla.
• Investițiile în AI pot stimula productivitatea și creșterea economică, dar pot genera riscuri financiare și creșterea datoriei publice.
• Analiza arată că investițiile în guvernanță, securitate și capital organizațional pot reduce riscurile asociate dezvoltării AI.

Dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale poate stimula productivitatea și creșterea economică, dar creează și riscuri financiare, instituționale și de securitate. O analiză economică introduce conceptul de „decalaj Azazel”, care descrie diferența dintre viteza progresului tehnologic și capacitatea societății de a controla noile tehnologii. Studiul arată că investițiile în guvernanță și organizare joacă un rol esențial în valorificarea beneficiilor AI.

Inteligența artificială avansează mai rapid decât regulile de guvernanță

Analiza introduce conceptul de „decalaj Azazel”, inspirat din Cartea lui Enoh, pentru a explica diferența dintre ritmul dezvoltării tehnologice și capacitatea societății de a crea reguli, instituții și mecanisme de control.

Un decalaj ridicat între progresul AI și adaptarea guvernanței poate amplifica riscurile sistemice și vulnerabilitățile economice.

Conceptul evidențiază faptul că dezvoltarea tehnologiei nu garantează automat utilizarea sa responsabilă, iar instituțiile și organizațiile au nevoie de timp și resurse pentru adaptare.

Uniunea Europeană stabilește reguli pentru utilizarea AI

Regulamentul european privind inteligența artificială, AI Act, introduce un cadru legislativ bazat pe nivelul de risc al aplicațiilor tehnologice.

Normele stabilesc cerințe privind transparența, protecția drepturilor fundamentale, supravegherea umană și prevenirea discriminării.

Sistemele AI cu risc ridicat, inclusiv cele utilizate pentru evaluarea bonității persoanelor fizice, intră sub incidența unor obligații mai stricte.

Reglementarea urmărește să susțină inovația și să limiteze riscurile asociate utilizării inteligenței artificiale.

Investițiile în AI pot susține creșterea economică

Dezvoltarea inteligenței artificiale necesită finanțări importante din piețele de capital, sistemul bancar și, în anumite situații, din resurse publice.

Analiza arată că investițiile în AI pot genera creșteri de productivitate și venituri fiscale suplimentare, cu efecte pozitive asupra economiei.

Beneficiile nu apar însă imediat, iar transformarea progresului tehnologic în bunăstare depinde de capacitatea economiei de a valorifica noile tehnologii.

Un obiectiv important îl reprezintă și reducerea timpului necesar muncii, alături de creșterea veniturilor și îmbunătățirea calității vieții.

Inteligența artificială poate influența datoria publică

Finanțarea investițiilor în AI poate contribui inițial la creșterea datoriei publice, dar analiza indică posibilitatea ca productivitatea suplimentară să susțină ulterior stabilizarea acesteia.

Dacă investițiile generează creștere economică și venituri fiscale suficiente, raportul dintre datoria publică și PIB se poate reduce.

Există însă și riscul finanțării unor proiecte neviabile, care pot accentua vulnerabilitățile financiare.

Eficiența investițiilor depinde de capacitatea fiecărei unități de finanțare de a produce beneficii economice pe termen lung.

Investițiile în guvernanță reduc riscurile tehnologice

Analiza utilizează un model economic inspirat din teoria creșterii Solow și compară trei scenarii privind dezvoltarea inteligenței artificiale.

Scenariul de bază presupune investiții constante în capital fizic, tehnologic și organizațional.

Al doilea scenariu introduce o creștere de 80% a eficienței investițiilor în AI, fără suplimentarea resurselor pentru guvernanță. În acest caz, decalajul dintre dezvoltarea tehnologică și capacitatea organizațională se poate accentua.

Al treilea scenariu combină accelerarea AI cu majorarea investițiilor în capital organizațional de la 4% la 10% din producție, ceea ce contribuie la limitarea dezechilibrelor.

Rezultatele reprezintă simulări teoretice, nu prognoze certe privind evoluția economiei.

Companiile au nevoie de mecanisme mai solide de securitate

Integrarea AI în infrastructurile critice crește importanța securității tehnologice și a responsabilității organizaționale.

Analiza atrage atenția asupra riscurilor asociate agenților AI autonomi, inclusiv posibilitatea exploatării vulnerabilităților sistemelor informatice.

Companiile au nevoie de mecanisme de verificare, control și prevenție, precum și de o cultură organizațională care susține gestionarea riscurilor.

Experiența industriilor aeronautică și nucleară oferă exemple privind importanța standardelor de siguranță în dezvoltarea tehnologiilor complexe.

Guvernanța determină beneficiile economice ale AI

Analiza subliniază că investițiile în inteligență artificială nu sunt suficiente pentru a garanta creșterea economică durabilă.

Competențele angajaților, procesele organizaționale și mecanismele de supraveghere reprezintă componente esențiale pentru utilizarea eficientă a tehnologiei.

Dezvoltarea coordonată a capitalului tehnologic și organizațional poate reduce riscurile și poate transforma progresul AI în beneficii economice și sociale pe termen lung.