- Guvernul lansează schema „Creditul Fermierului”.
- Statul subvenționează dobânda la credite agricole.
- Fermierii accesează credite mai ieftine pentru capital de lucru.
- Bugetul total ajunge la 250 de milioane de lei.
- Schema susține circa 1.500 de fermieri.
- Plățile se efectuează până în martie 2029.
- Ministerul Agriculturii deschide consultarea publică.
- Statul acoperă partea de dobândă echivalentă cu ROBOR.
- Creditul devine mai accesibil în agricultură.
- Guvernul promite sprijin rapid și eficient.
România alocă 250 de milioane de lei pentru a ușura accesul fermierilor la credite.
Advertisment
Este vorba despre schema de minimis “Creditul Fermierului”, prin care statul va acoperi dobânda echivalentă cu ROBOR la 3 luni pentru agricultorii care iau credite de capital de lucru.
Programul va rula până la finalul lui 2025, cu plăți posibile până în 2029 și se estimează că va ajuta 1.500 de beneficiari. Într-un context agricol tensionat, cu acces dificil la bani și o piață tot mai volatilă, este suficient acest program pentru a ține micii fermieri pe linia de plutire?
Titlurile zilei
Ce spune Radu Daniel, prim vicepreședinte al Asociației Forța Fermierilor?
Cât de important este, în practică, acest tip de sprijin pentru fermierii mici și mijlocii? Sunt ei principalii beneficiari ai acestei scheme?
„Orice formă de ajutor este binevenită pentru agricultura din România, care se confruntă cu acces destul de dificil. De fapt, nu foarte dificil la fonduri, dacă ești bine bancabil, la credituri, dacă ești bancabil. Problema însă este cea legată de costuri, dobânzile foarte mari. Acest program, am citit proiectul pe care Ministerul Agriculturii l-a postat pe site-ul instituției. Așa cum ați menționat și noi astăzi, 50.000 de euro dobândă la 3 luni ROBOR subvenționată în perioada a 3 ani, plus încă o perioadă de 2 ani de zile extensie. Deci ar fi pe 5 ani, iar ce este peste 50.000 de euro, este acolo un articol suportat de către beneficiari. Programul este foarte bun, zic eu, pentru fermierii care își declară veniturile în mod cinstit, care la analiza dosarelor vor trece cerințele pe care instituțiile de creditare și proiectul în sine le cer fermierilor”, spune el.
Cum răspunde această măsură realităților din teren, unde mulți agricultori reclamă birocrație și dificultăți în accesarea fondurilor?
„E clar că nu putem merge la bancă cu buletinul sau cu certificatul de înregistrare al societății și cu actul constitutiv sau pur și simplu cu un document eliberat de primărie și să spunem: „Eu sunt fermier, vreau să accesez credite pentru a utiliza banii pe care statul îi pune la dispoziție cu acest ROBOR subvenționat.” E clar că nimeni nu acordă banii pe ochi frumoși, trebuie să fii serios ca și societate și da, eu cred că răspund celor care au nevoie de bani și care vor accesa aceste credite pentru dezvoltarea și pentru funcționarea, că e pentru funcționarea societății, plățile factorilor și așa mai departe”, continuă el.
Vin alegerile, Duminica, și vreau să-mi spuneți ce credeți că urmează pentru agricultura românească în 2025-2026, care sunt oportunitățile dar și vulnerabilitățile sectorului?
„Ați atins un punct sensibil. Acum candidații noștri toți se dau mari salvatori și sunt foarte preocupați de soarta agriculturii românești. Acum eu sper ca cine va fi ales președinte să nu facă precum a fost președintele – și nu vreau să-l vorbesc de rău – cu care am avut ocazia să mă întâlnesc de două ori prin comună pe la noi, dar numai că Dumnealui era pe bicicletă, pedala, și în 10 ani de zile n-a binevoit, eu nu știu dacă greșesc, îmi cer iertare, să fi vizitat o fermă agricolă, să vadă cam cu ce se mănâncă treaba asta. Acum am văzut că și candidații noștri cu toții au preocupări legate de agricultura românească.
Ce am observat este că ei au preluat discursurile noastre, ale fermierilor și ale asociațiilor de fermieri, dar sper eu ca cel care va fi ales să și pună în practică ce promite și să aibă în vedere soarta agriculturii, pentru că e vorba de hrana noastră. Acum, sincer, nimeni nu poate ști ceea ce va aduce viitorul, pentru că depinde foarte mult de cum vor evolua lucrurile din punct de vedere climatic, al prețurilor, al randamentelor la hectar. Deci sunt elemente care sunt total în afara discursului politic sau al puterii de voință, al decidenților politici sau chiar și al fermierilor. Noi ne facem treaba, pregătim terenul, semănăm, tractăm, dăm îngrășământ, dar dacă avem apă și prețuri bune, atunci putem să fim bucuroși și mulțumiți că nu am muncit în zadar.
Referitor la oportunități, acestea sunt cele pe care politica agricolă comună ni le aduce, și anume fondurile europene, cu care ne putem tehnologiza, digitaliza. Accesul la piața europeană necesită produse competitive, nu doar materie primă, ci și produs finit. De asemenea, există posibilitatea ca fermierii să se asocieze în cooperative, dar mai mult decât atât, sunt foarte mulți care nu funcționează cu nicio formă juridică, deci ăsta este primul pas. Trebuie să-ți faci o întreprindere individuală, o societate SRL, ca să poți să intri în legalitate.
Investițiile în irigații iarăși sunt o problemă spinoasă. Deci sunt multe lucruri de făcut, e mult de muncă în agricultură, sunt multe oportunități, dar sunt și vulnerabilități. Dependența de condițiile climatice, de condițiile meteo, grindină, fenomene extreme – așa cum am văzut: când zăpadă, când temperatură de peste 20 de grade, când foarte rece într-o parte. Am avut o perioadă acum de 2-3 zile cu geruri foarte… atunci când rapița era înflorită. Infrastructura de irigații este slab dezvoltată, ceea ce reprezintă o vulnerabilitate pentru agricultura din România.
Fragmentarea terenului – foarte multe terenuri fragmentate, nu avem un cadru clar pentru comasare. Iar o altă problemă: forța de muncă, care este îmbătrânită. Deși se câștigă destul de bine în agricultură, zic eu – pentru că nu înseamnă doar să te urci pe tractor și să mergi pe câmp – dar și acolo un mecanic câștigă foarte bine. Înseamnă ingineri, agronomi, ingineri mecanici, electricieni. Este o întreagă paletă industria aceasta agricolă. Deci forța de muncă este îmbătrânită și adesea slab calificată. Sunt destule probleme cu care ne confruntăm. Sper eu ca cel care va fi ales președinte să poată să aibă în vedere în mod serios agricultura din România”, explică el.
Că tot ați menționat de forța de muncă, vreau să vă întreb de ce credeți că nu mai sunt tinerii atrași de acest sector?
„Tinerii pleacă pentru că e o muncă solicitantă. Nu e simplu să lucrezi în agricultură, să fii mecanic, să te murdărești de ulei. Astăzi banii se fac mai ușor – cu tehnologia actuală, cu atâția influenceri care știu să formuleze două-trei propoziții, iar oamenii se uită și pierd timpul. Asta poate fi și un lucru pozitiv: putem munci oriunde în lumea asta și e un lucru extraordinar.
Dar lipsa de predictibilitate și faptul că nu prea ai ce să faci în satele românești sunt probleme reale. Multe sate sunt neîngrijite, murdare, unde unii primari nu-și fac datoria, nu oferă infrastructură, o școală decentă sau un sistem de sănătate funcțional. Acesta e oricum dezastruos la nivelul întregii țări – trebuie să te duci cu banda acasă ca să-ți faci analize, deși plătești taxe și impozite pentru sănătate.
Oamenii nu sunt atrași pentru că au impresia – și pe bună dreptate – că e o muncă grea și că lucrează pe treapta cea mai de jos a societății. Dar trebuie să ne gândim că nu e deloc așa: cineva trebuie să producă hrana. Și dacă nu faci asta cu pasiune și cu dragoste, indiferent în ce meserie, nu va funcționa. Agriculturii nu i se dă destulă importanță, nu e suficient promovată.
Gândiți-vă că universitățile alergă după studenți. Dacă acum 30 de ani dădeai examen serios ca să intri la agronomie sau zootehnie, azi facultățile caută studenți pe holuri. E exodul populației, o adevărată tragedie pentru România, care reflectă lipsa de implicare și amatorismul clasei politice în păstrarea oamenilor în țară. Sunt probleme mari de administrare a țării, din punctul meu de vedere”, spune el.