România e grânarul cu deficit. Dan Hurduc, membru fondator al Clubului Fermierilor Români: Noi am schimbat tehnologiile, în sensul că nu mai lucrăm terenul, nu mai imobilizăm terenul, tehnologiile sunt prietenoase cu mediul, imobilizăm carbonul în sol, prețuim apa și în felul acesta reușim, oarecum, să ne menținem pe linia de plutire

• Eurostat: În 2023, producția agricolă ajunge la 22,2 mld. €.
• WeForum: România e în top 7 agriculturi în UE, lângă Franța și Germania.
• România e cel mai mare exportator de cereale din UE în 2024.
• MAPDR: Din 2007, agricultura ia 40 mld. € din fonduri europene.
• Eurostat: 44% dintre fermieri au peste 65 de ani.
• INS: 23% din forța de muncă lucrează în agricultură.
• INS: Deficitul agroalimentar este peste 2,5 mld. € în 2024.

Agricultura românească intră într-o nouă etapă. Cu 22,2 miliarde de euro valoarea producției și un loc în top 7 agriculturi europene, România pare să-și fi regăsit direcția.

Potrivit Eurostat, în 2024, suntem lideri la exporturile de cereale în Uniunea Europeană, peste Franța. Totuși, INS arată că avem un deficit comercial de peste 2,5 miliarde de euro pe produse agroalimentare.

Avem pământ, avem climă, avem finanțare. Ne mai trebuie viziune, tehnologie și infrastructură. Putem face performanță sistemică în agricultură românească? Și ce înseamnă „inovație” pentru un fermier în 2025?

Ce spune Dan Hurduc, membru fondator al Clubului Fermierilor Români, pentru Aleph Business?

În spațiul public se vorbește des despre „inovație în agricultură”. Dar ce înseamnă asta cu adevărat la nivel de fermă în România? Care sunt tehnologiile pe care le folosiți astăzi și ce impact real au avut asupra productivității și a deciziilor zilnice?

„Inovația, în special în momentul acesta, în agricultură, este direcționată către scăderea costurilor. După aceeași ani grei, este necesară inovației și schimbarea tehnologiilor, introducerea tehnologiilor noi care să economisească apa, care să economisească input-urile care se introduc în agricultura și în felul acesta fermierii ar putea să reziste. Noi am schimbat tehnologiile în sensul că nu mai lucrăm terenul, nu mai imobilizăm terenul, tehnologiile sunt prietenoase cu mediul, imobilizăm carbonul în sol, prețuim apa și în felul acesta reușim, oarecum, să ne menținem pe linia de plutire.

Agricultura nu traversează în ultimii ani o perioadă chiar atât de fastă, în sensul că anii au fost grei, cum spuneați, deficitul agroalimentar al României nu vine în special din cultura cerealelor. România poate cultiva cereale de 3-3,5 ori producția, mai mult decât consumăm. Deficitul vine din zonele că nu avem procesare și din zootehnie, în sensul că cerealele ar trebui folosite pentru a da valoare adăugată, însă sunt situații cum e carnea de porc, în care nu reușim să ne acoperim deficitul. La carnea de pasăre stăm foarte bine, la cereale stăm foarte bine, cum spuneați, exporturile de anul trecut provin de cereale, cu toate că producția a României a scăzut din cauza secetei, dar, cum știm, producem de 3 ori mai mult decât consumăm și aceasta este o nișă de export. Inovația este strict necesară, trebuie să meargă împreună cu productivitatea, să crească productivitatea.

Jumătate din suprafața agricolă a țării este în ferme comerciale, circa 5 milioane de hectare, și cealaltă, circa 4 milioane și jumată de hectare, sunt la exploatațiile de subsistență. Pe medie stăm prost, în schimb, dacă luăm doar pe media fermelor comerciale, nu stăm chiar atât de prost. Sunt ferme comerciale în România care au introdus inovația și care arată foarte bine”, spune Hurduc.