Raportul Ministerului Mediului după controlul la Romsilva scoate la iveală pierderi economice tolerate, lipsă de control, complicităţi locale și o cultură organizațională care nu mai susţine interesul public. În unele direcţii, cheltuielile cu personalul depăşesc cifra de afaceri de ani de zile

• Ministerul Mediului descoperă pierderi mari și prime nejustificate la Romsilva și sesizează Parchetul.
• Romsilva înregistrează pierderi financiare mari și acordă prime nejustificate în condiții de criză.
• Ministerul propune o reformă urgentă a Romsilva pentru a îmbunătăți gestionarea resurselor, scrie ZF.

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), prin Corpul de Control, finalizează o acţiune de verificare a Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) – Romsilva, precum și a Direcţiei Silvice Maramureş. Controlul scoate la iveală multiple nereguli, inclusiv pierderi financiare masive, prime nejustificate acordate în condiţii de pierderi financiare, gestionarea defectuoasă a fondurilor speciale și suspiciuni de abuzuri care duc la sesizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, scrie ZF.

Care sunt declarațiile Ministrului Mediului?

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, subliniază că raportul confirmă o realitate ignorată timp de ani de zile: pierderi economice tolerate, lipsă de control, complicităţi locale și o cultură organizaţională disfuncțională la nivelul Romsilva. Ea declară că instituția nu mai servește interesul public și că o reformă este absolut necesară.

Care sunt domeniile verificate?

Controlul analizează patru domenii esenţiale:

• Evoluția indicatorilor financiari;
• Gestiunea resurselor umane și a cheltuielilor de personal;
• Utilizarea fondului de conservare și regenerare a pădurilor;
• Gestionarea fondului de accesibilizare.

În toate aceste domenii, se identifică disfuncționalităţi majore și un management defectuos.

Cum arată declinul performanței financiare?

În perioada 2023-2024, RNP – Romsilva înregistrează o scădere dramatică a profitului brut, de peste 83%, de la 251,9 milioane lei în 2023 la doar 42,2 milioane lei în 2024. Comparativ cu 2022, scăderea este chiar mai mare, aproape 90%. Această tendinţă reflectă lipsa unui control eficient și alocarea defectuoasă a resurselor.

Cum arată pierderile financiare?

Pe întreaga perioadă 2020-2024, mai multe Direcții Silvice înregistrează pierderi financiare anuale ce ajung la un total de zeci de milioane de lei. Direcțiile Silvice Bistriţa-Nă­săud, Constanţa, Dolj, Mehedinţi, Teleorman și Tulcea înregistrează pierderi repetate în fiecare an, iar alte patru direcţii (Caraş-Severin, Gorj, Maramureş și Sălaj) au pierderi consistente în cel puţin doi ani consecutivi.

Care e impactul financiar al primelor nejustificate?

Deşi se înregistrează pierderi semnificative, în perioada 2021-2023, se acordă prime nejustificate în valoare de peste 46 milioane lei în direcțiile cu pierderi financiare. Un exemplu concret ar fi Direcțiile Silvice care, în 2021 și 2022, primesc bonusuri de peste 25 milioane lei, în timp ce cumulau pierderi de aproape 70 milioane lei. Aceste practici contribuie la un prejudiciu financiar semnificativ pentru Romsilva.

Care sunt discrepanțele între direcțiile silvice?

Raportul evidenţiază discrepanţe inexplicabile între performanțele financiare ale diferitelor Direcții Silvice. De exemplu, în 2024, Direcţia Silvică Arad (cu 101.000 ha) raportează o pierdere de peste 14,7 milioane lei, în timp ce Direcţia Silvică Argeş (cu 112.000 ha) înregistrează un profit brut de 3,6 milioane lei. Aceste diferenţe sugerează un management neperformant și ineficient la nivelul mai multor structuri teritoriale.

Cum sunt gestionate problemele cu cheltuielile pentru personal?

Un alt punct critic din raport este analiza cheltuielilor cu personalul. În anumite direcții, cheltuielile cu personalul depășesc cifra de afaceri. De exemplu, în 2024, Direcţia Silvică Constanţa are cheltuieli cu personalul de 289,59% din cifra de afaceri. Aceste rezultate ridică semne de întrebare asupra eficienţei şi sustenabilităţii financiar-economice a instituţiei.

Cum e gestionat fondul de conservare?

Fondul de conservare și regenerare a pădurilor, o componentă crucială pentru viitorul pădurii, este gestionat defectuos. Deşi soldul fondului pare pozitiv în 2024 (389 milioane lei), transferurile interne și dezechilibrele între direcţii duc la un deficit real de peste 24,7 milioane lei. În plus, în mai mulţi ani, soldul fondului a fost negativ, ceea ce ridică semne de întrebare serioase cu privire la modul în care sunt gestionate aceste resurse vitale.

Ce urmează?

Conform concluziilor controlului, se descoperă suficiente fapte care justifică sesizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru continuarea cercetărilor penale. Devine evidentă necesitatea unui proces urgent de reformă structurală a RNP – Romsilva, pentru a asigura o gestionare corectă a resurselor forestiere.

Ministerul Mediului propune recent un nou Regulament de organizare și funcționare a RNP – Romsilva, care vizează restructurarea profundă a administrației silvice de stat. Această reformă este crucială în contextul rezultatelor financiare slabe din 2024, când cifra de afaceri scade cu 9% față de anul precedent, iar profitul este semnificativ mai mic (9,8 milioane lei față de 226 milioane lei în 2023). Romsilva are în prezent peste 13.600 de angajaţi, iar reorganizarea este văzută ca o măsură necesară pentru a îmbunătăți eficienţa şi transparenţa instituției.