Investițiile în cercetarea agricolă sunt doar 0,01% din PIB. Radu Daniel, prim-vicepreședinte, Asociația Forța Fermierilor: „Cercetarea în România este aproape inexistentă”

• România investește doar 0,01% din PIB în cercetarea agricolă.

• Germania alocă 130 miliarde de euro, în timp ce România doar 1,6 miliarde de euro.

• Orizont Europa oferă 95,5 miliarde de euro pentru investiții.

La capitolul cercetare agricolă, investițiile în cercetare și dezvoltare sunt aproape zero. România alocă doar 0,01% din PIB pentru cercetarea agricolă, o sumă nesemnificativă în comparație cu alte state europene. Ce spune Radu Daniel, prim-vicepreședinte al Asociației Forța Fermierilor, pentru Aleph Business?

Cum afectează lipsa investițiilor în cercetarea dezvoltării agriculturii din România?

„Cifrele pe care le-ați menționat vorbesc de la sine despre faptul că cercetarea în România este aproape inexistentă, ea se desfășoară în trei institute naționale, Academia de Științe Silvice Gheorghe Ionescu Sisești, Institutul Național Fundulea și cel pentru protecție a plantelor. Afectează prin faptul că avem din ce în ce mai multe soiuri străine care au pătruns în România, soiuri la grâu, orz, rapiță, floarea soarelui, porumb. Este, totuși, să spun, șocant pentru că o țară cu o suprafață destul de mare și cu o producție agricolă importantă în Europa are sume alocate atât de mici pentru cercetare din produsul intern brut.”, afirmă Radu Daniel.

Cum poate programul european Orizont Europa să stimuleze inovația în agricultură?

„Pentru a accesa acești bani e clar că trebuie create programe în aceste institute care să revoluționeze și, fac o paranteză, și la animale. Iarăși este o problemă cu tot ceea ce înseamnă materialul genetic în zootehnie și l-am auzit mereu pe domnul Valeriu Tabără făcând apel la toate întâlnirile la care am participat pentru a accesa bani, pentru a avea material genetic de calitate în ceea ce privește creșterea animalelor, pentru că este un element extrem de important. Material genetic de calitate înseamnă animale sănătoase și înseamnă hrană sănătoasă pentru populația din România și nu numai.

Însă, vă dați seama că, cred că și aceste sume alocate pentru cercetare, nu știu dacă nu cumva se includ și salariile acolo, și atunci e doar ca să se mențină toate aceste institute strict pentru a supraveghea, pentru a păstra ce mai există ca și soiuri românești. Știu că la Fundulea se mai scot din când în când niște soiuri de grâu, însă, ținând cont de ce soiuri de semințe avem pe piață, ne dăm seama că piața românească este invadată de alte soiuri care sunt adaptate aici, pentru că cercetarea agricolă este la pământ, și nu numai în agricultură. Trebuie puse serios la treabă, să se creeze noi soiuri rezistente la secete, rezistente la condițiile climatice de astăzi.

Oricum, soiurile de grâu pe care eu le știu, soiurile românești, sunt destul de bune și rezistă și din punct de vedere al secetei și calitativ ai parametrilor, dar ca să poți să ții pasul cu piața și să faci față concurenței, e clar că trebuie pusă serios mâna la treabă pentru a investi în cercetare. În primul rând, cred că trebuie creată o strategie națională în sensul acesta să știm ce vrem, pe ce soiuri ne bazăm și care sunt pilonii în cercetarea agricolă pe care noi vrem să mergem. Știu că era un institut puternic la Buzău, acela al semințelor și dacă nu era acolo un domn care să salveze tot ceea ce însemna semințe românești, se cam alegea praful, toată lumea, spre exemplu, plângea după tomatele acelea românești, bune, când le desfăceai și le mâncai, și gust, și aspect, și miros. Iată că totuși s-a găsit un om.

E clar că nu avem o strategie națională. Sper eu ca cineva să audă și să tragă un semnal de alarmă și să acceseze acești bani, nu pentru a se crea, eu știu, un confort, în primul rând pentru a se dota instituturile cu tot ceea ce este necesar și apoi pentru a se pune serios la treabă în a dezvolta cercetarea agricolă. Trebuie să fie oameni dedicați care să iubească cercetarea, pentru că e clar că fără cercetare în orice domeniu nu avansăm.

Vedem bine că cei care investesc au, și ați văzut sumele pe care le-ați menționat dumneavoastră început, sume uriașe pentru Franța, Germania, și nu numai acolo. Spre exemplu, există, în ceea ce privește echipamente agricole, există o companie americană care are fabrici în Germania, nu-i dau numele, și care investește 2 milioane de euro pe lună pentru cercetare. Și e clar că scot utilaje foarte performante.

Noi avem pe la Ceahlău o fabrică de utilaje agricole care are doar culoarea, îmi pare rău să o spun, dar doar culoarea, nu face față la cerințele de piețe. Deci trebuie gândită o strategie, trebuie identificați oamenii cercetători, stimulați și motivați pentru a practica această meserie și a crea soiuri românești. Pentru că eu, spre exemplu, ceea ce fac de câțiva ani de zile, nu mai cultiv soiuri străine, cultiv soiuri românești și sunt extrem de mulțumit.”, încheie Radu Daniel.