Îngheţul lovește puternic fructele şi legumele din România. Ceapa, varza şi merele rezistă, dar restul producţiei va fi mai mică, mai scumpă şi, inevitabil, vom importa mai mult

• Înghețul distruge mare parte din producția de fructe și legume din România.
• Ceapa, varza și merele rezistă și salvează parțial sezonul.
• Prețurile cresc din cauza reducerii cantităților disponibile.
• Importurile de produse proaspete devin inevitabile.
• Pomii sunt afectați de oscilațiile bruște de temperatură, scrie ZF.
• Producătorii propun soluții pentru protejarea culturilor viitoare.

În 2025, primăvara aduce un cost neașteptat pentru agricultura românească. Înghețul târziu compromite o mare parte din producția de fructe și legume și pune sub semnul întrebării viabilitatea sezonului. Horticultura este pusă la încercare de un climat instabil, tot mai greu de anticipat. În ciuda pierderilor, câteva culturi rezistă și aduc un echilibru. Restul pieței se va confrunta cu scumpiri și cu o dependență mai mare de importuri. Agricultura locală are nevoie urgentă de adaptare, scrie ZF.

Înghețul distruge livezile și culturile de câmp

Valurile de îngheț apărute după perioade anormal de calde provoacă daune serioase în livezi și grădini. Pomii fructiferi înfloresc prea devreme, ademeniți de temperaturile ridicate, și sunt ulterior afectați de înghețurile târzii. Nu este vorba doar de o noapte rece, ci de zile întregi de instabilitate climatică, acompaniate de vânturi puternice. Producătorii se confruntă cu o realitate dură: culturile sunt din ce în ce mai vulnerabile. În acest context, merele, varza și ceapa rămân printre puținele culturi stabile, dar nu pot echilibra întreaga balanță. Cererea internă va fi acoperită tot mai mult din importuri.

Care sunt soluțiile pentru protejarea recoltelor în fața vremii extreme?

În ciuda climatului ostil, există metode eficiente de adaptare. Pentru culturile din solarii, se pot folosi folii microporoase, termoizolante sau sisteme de încălzire automatizată. În livezi, aprinderea focurilor în nopțile geroase rămâne o soluție tradițională și e menită să protejeze mugurii florali.

Totuși, astfel de metode necesită resurse și planificare și nu toți fermierii dispun de infrastructură sau sprijin financiar. Specialiștii subliniază că schimbările climatice impun o regândire a întregului model agricol. Adaptarea devine nu doar opțiune, ci o necesitate pentru supraviețuirea agriculturii autohtone.