Florian Ciolacu, director executiv, Clubul Fermierilor Români: România are o tradiție de 18 ani în a depune proiecte de investiții cu finanțare europeană

• FM lansează Rabla pentru tractoare la orele 10:00.
• Programul se anulează după doar 2 ore.
• Platforma AFM se blochează de la trafic intens.
• Se analizează un posibil atac cibernetic.
• Fermierii nu reușesc să depună cereri.
• AFM promite relansarea la o dată necunoscută.

Un program așteptat cu sufletul la gură de fermierii români este blocat după doar două ore.

„Rabla pentru tractoare”, finanțat de Administrația Fondului pentru Mediu, pică din primele 2 ore de la deschidere, din cauza blocajelor platformei informatice.

Startul se dă astăzi la orele 10 dimineața, iar până la prânz, AFM decide anularea înscrierilor.

Traficul uriaș scoate din priză sistemul informatic, dar autoritățile nu exclud un atac cibernetic.

Un nou termen pentru lansare nu este anunțat, iar fermierii se întreabă: “mai putem avea încredere în programele de sprijin?”

Ce spune Florian Ciolacu, director executiv, Clubul Fermierilor Români?

Ce înseamnă pentru fermieri această anulare bruscă a programului Rabla pentru tractoare?

„În primul rând, ce înseamnă programul ăsta de înnoirea a parcului de utilaje agricole pentru fermierii mici, producători agricoli cu atestat, persoane fizice? Înseamnă o facilitare importantă a unei investiții într-o tehnologie de care ai nevoie într-o fermă, nu mare, 50-100 de hectare, nu cu tractoare de putere mare, mă refer la 60-120 de cai putere, utilaje absolut necesare, absolut necesare ca să poți să-ți menții randamentele și lucrările agricole pe care le faci în condiții dificile de mediu climă. Anularea, sperăm și ne dorim accesul la acest buget de la FME de 500 de milioane de lei.

Sperăm să fie, pe un interval de timp cât mai redus și relansarea apelului de proiecte. S-au depus într-adevăr printr-un trafic foarte mare de date astăzi de dimineață după ora 10. S-au depus foarte multe aplicații. Am fost în legătură cu fermieri care au depus și au reușit să depună aplicații. Într-adevăr, platforma nu a funcționat așa cum trebuie ca să poată să înregistreze tot acest flux mare de solicitări de depunere a dosarelor. Ce înseamnă pentru Parcul de Utilaje Agricole din România? Înseamnă un punct de inflexiune, cel puțin raportat la tractoarele de dimensiuni de putere mică în achiziție după un interval, 2023-2024, în care achizițiile au stagnat.

Trebuie să știți că la nivelul României avem cumulat aproape 560.000 de utilaje agricole aici punând împreună tractoare, autopropulsate, pluguri agregate, combine, toate cele pe care le știți că sunt utilizate pentru lucrarea terenului agricole, dintre care mai puțin de jumătate, 260.000 sunt tractoare la nivel național. E un parc învechit, e un parc care cel puțin la nivelul fermierilor mici, care sunt eligibili pentru acest apel de proiecte, ar da și reprezintă un extraordinar sprijin.

Să nu uităm într-o perioadă în care accesul la finanțare este foarte dificil, în care e nevoie de investiții în tehnologie, investițiile astea necesită o situație stabilă economică, costuri mai mici pentru finanțare, deci dobânzi mai mici reguli mai flexibile pentru accesul la finanțare. Prin urmare, sperăm într-o relansare a apelului de proiecte, sperăm că e vorba de a nu crea o tensiune suplimentară într-o perioadă și așa destul de dificilă pentru agricultura românească. E un buget de la FME consistent, 500 milioane de lei reprezintă un buget important pentru achiziție de tractoare. Să nu uităm că suma eligibilă pentru achiziție de tractor în valoare de 55.000 de euro maxim plus TVA este de 44.000, asta înseamnă 65.000 până la 80%. Tractoare, predarea celor vechi, angajament pe 5 ani de utilizare, de sustenabilitate și posibilitatea de a achiziționa pe lângă tractor, utilaje agregate în limita sumei menționate”, spune el.

Credeți că se poate repeta acest scenariu și în alte programe, cum ar fi Rabla pentru utilaje sau solarii?

„În România știți bine toate apelurile de proiecte care s-au depus prin depunere online, care au fost extrem de solicitate și atractive. Și mă refer aici la Casa Verde, mă refer la apelurile de achiziție de panouri fotovoltaice și instalații aferente pentru energie sustenabilă. Toate acestea au fost un volum foarte mare de cerere, dosare, aplicații, într-un interval de timp foarte scurt.

Dacă e o problemă de sistem informatic, ea va fi reglementată. Dacă e o problemă de atac asupra unui sistem informatic, atunci într-adevăr e o problemă de siguranță națională până la urmă. Dacă e o altă problemă și nu cred că lucrul ăsta este, suntem în scenariul ăsta, vedem reluarea pe același buget de care spuneam mai devreme, 500 milioane de lei a apelului de proiecte. Oricum, nevoia este foarte mare, aplicațiile sunt foarte multe, vremurile în care ne desfășurăm activitatea sunt destul de incerte și de nepredictibile. Accesul la finanțare este dificil, inclusiv pentru mari corporatiști, să zic așa, accesul a devenit mai dificil, costurile sunt mai mari, darămite pentru cei mici. Deci, cred că e o măsură care își păstrează absolut utilitatea și necesitatea și intervine într-o perioadă critică”, explică el.

Care ar fi soluțiile din perspectiva fermierului pentru a face aceste programe mai eficiente?

„Programul ăsta și-a căutat calea de a fi cel mai eficient prin a deveni cu depunere online. România are o tradiție de 18 ani în a depune proiecte de investiții cu finanțare europeană, mă refer la cele desfășurate prin AFIR, are experiență dacă reluăm și preluăm experiența la AFM, la Administrația Fondului de Mediu, de la AFIR, agenția din structura administratorii agriculturii, care gestionează investițiile pentru agricultură și dezvoltare rurală, atunci lucrurile vor fi foarte simple, coerente și predictibile.

Cred că așteptările nu erau pentru a avea un număr atât de mare într-un timp atât de scurt, dar vă spun încă o dată, e o perioadă în care oamenii din agricultură, fermieri, antreprenori, înțeleg beneficiile unui sprijin financiar important, 65-80% din costul utilajului respectiv este foarte mult, înțeleg dificultatea, văd și perspectiva. Să nu uităm că în discuțiile privind reforma a Politicii Agricole Comune la Bruxelles se vorbește despre o eliminare practic a pilonului 2 de investiții în agricultură, adică inclusiv achiziția de utilaje după 2027, deci în ciclu următor de 7 ani după 2028.

Prin urmare, presiunea pe accesul la finanțare va fi foarte mare, platforma, platformele, oricare ar fi ele, vor trebui să funcționeze, ele asigură o transparență în câștig foarte mare, asigură rapiditate, dosarele de întocmit sunt foarte simple, deci nu sunt foarte multe date solicitate, iar nevoia și împreună cu beneficiile pe care le aduc achizițiile astea de tractoare și utilaje agricole agregate, toate lucrurile astea arată că vorbim despre un program critic pentru agricultură”, continuă el.