Fermierul vrea sprijinul Guvernului. Dan Hurduc, membru fondator al Clubului Fermierilor Români: Sectoarele cele mai afectate direct sunt sectorul viticulturii și pomiculturii și sectorul vegetal

• CFRO cere autorităţilor asigurarea continuităţii sistemului antigrindină.
• Ministerul Agriculturii anunță că sistemul intră în regim de conservare.
• CFRO nu vrea închiderea punctelor de lansare a rachetelor antigrindină.
• CFRO: agricultura românească e supusă la riscuri majore.
• Clubul Fermierilor Români cere o analiză detaliată a impactului economic.
• CERO: fermierii nu vor putea menține un flux constant de aprovizionare.
• Sistemul antigrindină protejează circa 2,4 mil. ha de culturi agricole.
• Costul său de operare este estimat la 11-19 euro pe hectar.
• Circa două milioane de români beneficiază de sistemul antigrindină.
• România nu este singura țară care utilizează astfel de sisteme.
• În Bulgaria și Ungaria, protecția se extinde pe suprafețe de milioane de hectare.

Schimbările climatice fac agricultura tot mai riscantă. Grindina afectează culturile, veniturile și siguranța alimentară. Iar în acest context, sistemul național antigrindină este esențial pentru protejarea agriculturii.

Clubul Fermierilor Români atrage atenția că posibila închidere a punctelor de lansare antigrindină, chiar și temporară, ar pune în pericol miliarde de euro investiți de agricultori, în special în sectorul horticol. Sistemele oferă protecție vitală pentru culturi, siguranță alimentară, stabilitate comercială și predictibilitate.

Iar în lipsa lor, asigurările nu pot acoperi integral riscurile și obligațiile contractuale ale fermierilor față de marile lanțuri de retail și HoReCa. Clubul cere evaluări tehnice și economice serioase, înainte de luarea oricărei decizii.

Ce spune Dan Hurduc, membru fondator al Clubului Fermierilor Români, pentru Aleph Business?

Ce impact economic concret estimați că ar avea închiderea temporară sau permanentă a punctelor de lansare antigrindină asupra fermierilor care au investit în tehnologii moderne cu sprijin european?

„Impactul va fi economic. Este foarte negativ, de ordinul zecilor de milioane de euro, având în vedere că distrugerile provocate de grindină, asupra unor sectoare importante din agricultură, sectoare ca viticultura și pomicultura, în care, să știm că sunt investiții perene, în specii perene, distrugerile pot fi atât de mari, încât pot afecta și zona publică, zona de infrastructură, prin care, grindina când vine puternic și ploile torențiale pot distruge și infrastructură. Deci pierderele de producție sunt aproape de necalculat, în situația în care noi avem un program și vrem să-l oprim. Deci, multe milioane de euro ca pierderi și impact economic negativ, dacă renunțăm la acest program”, spune el.

Care sunt cele mai afectate zone sau sectoare agricole în absența protecției antigrindină, și cum vedeți soluționarea inechităților teritoriale în distribuirea acestor puncte?

„Sectoarele cele mai afectate, direct să spunem așa, sunt sectorul viticulturii și pomiculturii, dar nu în ultimul rând și sectorul vegetal. Întrucât acest sistem, vița de vie și pomii sunt specii perene și într-un an de zile poți să rămâi fără toată producția și poți să ai distrugerea asupra plantației știind că o plantație, un hectar de plantație, costă multe mii de euro. Dar sistemul afectează, cum spuneam, și sectorul vegetal în sensul că grindina poate veni pe suprafețe extinse, mai ales în contextul în care avem alternanțe de perioade cu secetă intensă, automat după o secetă intensă amplitudinea fenomenelor meteo este destul de mare. Deci și nu în ultimul rând, cum precizam anterior, impactul poate fi și asupra sectorului public, asupra infrastructurii și asupra populației prin distrugeri în toate sectoarele, de la sectorul de lumicultură, sectorul de infrastructură, viticultură și pomicultură”, adaugă el.

Ce dialog aveți în prezent cu autoritățile centrale și ce măsuri urgente propuneți pentru menținerea funcțională a sistemului, până la realizarea unei evaluări de impact reale?

„În primul rând, sistemul trebuie să funcționeze în continuare, până la terminarea unor analize de impact care sunt foarte complexe. Noi știm că și țări cu tradiție din vestul Europei au sisteme mixte de combatere a grindinei și stimularea precipitațiilor, în sensul că pe lângă rachete de distribuție a genților anti-grindene, avea și generatoare și baloane. Deci, ca și măsuri urgente, ca și soluții, ar fi continuarea acestui sistem, implementarea progresului tehnic în continuare, profesionalizarea sistemului, în sensul că există posibilitatea ca în anumite zone să mai fie greșeli, dar, în general, sistemul până acum a funcționat destul de bine, chiar dacă trebuie, să spunem, perfecționat, în sensul că, în permanență, acum, prin introducerea inteligenței artificiale, soft-urile pot fi mai performante, zonele în care poate apărea grindina pot fi mai exacte, putem mai țintit să acționăm asupra grindinei, și în special de interes în cadrul acestui program este stimularea precipitațiilor.

Degeaba să spunem că avem irigații, dacă în perioada imediat următoare nu o să mai fie apă. Este de interes stimularea precipitațiilor prin intermediul acestui program, în sensul că doar 10-12% din sistemele noroase lasă ploaia când traversează țara noastră. De aceea, noi, clubul, am făcut destul de multe adrese și fundamentate către Ministerul Agriculturii, către Primul Ministru și către Președinție, ca programul să continue, bineînțeles, cu analiză de impact în continuare și cu profesionalizarea și cu introducerea progresului tehnic”, spune el.